Constanța în munca psihologică particulară

Constanța în munca psihologică particulară 850 480 V.M. Kwen Khan Khu

Dragi prieteni cititori:

Permiteți-mi să vă trimit câteva cuvinte legate de un subiect interesant așa cum este:

CONSTANȚA ÎN MUNCA PSIHOLOGICĂ PARTICULARĂ

Una dintre facultățile prețioase pentru care trebuie să luptăm pentru a le dobândi este, fără îndoială, CONSTANȚA. Trebuie să fim constanți, foarte constanți în AUTOOBSERVAREA PERMANENTĂ. NU PUTEM LĂSA NICIODATĂ ACEASTA PENTRU CÂTEVA MOMENTE sau clipe atunci când ni se năzare. Forța Eului este întotdeauna activă împotriva noastră și nu ne putem permite luxul să contracarăm acea forță când avem chef, nu, este imposibil.

Trebuie să fim constanți în amintirea modului nostru corect de a vorbi, de armonia noastră în cuvintele pe care le rostim, constanți în a ne menține în MOMENTUL PE CARE ÎL TRĂIM pentru a împiedica mintea să meargă mereu dorind să vagabondeze, făcându-ne să ne amintim situațiile din trecut, de multe ori dureroase, comparative, absurde. Mintea trebuie să fie obișnuită să TRĂIASCĂ MOMENTUL și este esențial să fim, prin urmare, constanți în FILOSOFIA MOMENTANEITĂȚII. SĂ TRĂIM FIECARE MOMENT ESTE CE NE INTERESEAZĂ, în fiecare zi a existenței noastre; doar așa putem ajunge, încetul cu încetul, să fim stăpâni pe NOI ÎNȘINE…

Trebuie să încercăm să fim CONSTANȚI în rugăciune, în practicile noastre, în meditațiile noastre, pentru că EUL este un zid de fier care se interpune între noi și FIINȚĂ și nu vom sparge un astfel de zid gâdilându-l din când în când, în acele momente în care ne amintim de DATORIA PARTKDOLG A FIINȚEI.

Doar așa, dragă cititorule, după treizeci de ani, putem obține victoria asupra EULUI. Nu există altă cale, trebuie să considerăm această MUNCĂ INTERIOARĂ ca fiind CEA MAI IMPORTANTĂ DIN EXISTENȚA NOASTRĂ, DEOARECE ESTE SINGURUL LUCRU CARE NE VA APROPIA, ÎN FIECARE ZI, DE TATĂL NOSTRU CARE SE AFLĂ ÎN SECRET. Nu există altă cale… Din păcate…

Din acest motiv, mii de oameni intră în Gnoză, care apoi o abandonează: vor rezultate imediate. În timp ce Eul ne așteaptă cu răbdare de secole să ne ducă pe pământul său ─să se citească: abisul─ noi, în mod stupid, devenim NERĂBDĂTORI, iar acest lucru este extrem de grav.

Personal, nu m-au interesat niciodată puterile care se pot obține pe acest drum, eram FOARTE preocupat de starea în care mă aflam și am simțit întotdeauna că sunt încărcat de MULTĂ KARMĂ și singurul lucru care mă neliniștea era să scap de acele karme de pe mine și să scap, de asemenea, de balastul EULUI. Puterile ─am crezut întotdeauna─ erau secundare și URGENT era să îndepărtăm mizeria rușinoasă pe care o purtăm înăuntru; asta a fost FILOSOFIA MEA PERSONALĂ. Din fericire, Mămica mea Divină îmi asculta mereu rugăciunile, în care îmi era imposibil să evit lacrimile de fiecare dată când o invocam. Chiar mă simțeam UN CAZ PIERDUT. Odată cu trecerea anilor și grație faptului că mă dedicasem pe deplin SACRIFICIULUI PENTRU OMENIRE, practicile mele alchimice au fost auzite și apoi, încetul cu încetul, am observat că forța agregatelor mele scădea. CLARIFIC: ACEASTA NU A FOST DE AZI PE MÂINE, nu; a fost un proces lent cu care a trebuit să mă resemnez. V.M. Samael o spune foarte clar în Pistis Sophia:

„Arhonții, Guvernatorii Aeonilor, ierarhiile divine, își bat joc de Inițiații care vor să scape de agregatele psihologice și le spun ironic: «Vrei să scapi de ceea ce ți-a plăcut timp de milenii și secole, chiar acum? Vrei să fii liber de ceea ce ți-a făcut atât de multă plăcere? Dar cine te crezi?…»” etc., etc., etc.

Deci, răbdătorule cititor, REVOLUȚIA CONȘTIINȚEI este o sarcină pentru toată viața. Înțelegeți-o bine, vă rog: ESTE PENTRU TOATĂ VIAȚĂ. Pe acest drum INCONSTANȚII VOR EȘUA IREMEDIABIL… Fiecare pas pe care îl facem înainte înseamnă să-l plătim MARII LEGI prin boli, agonii, tristețe, melancolie, sentimente de singurătate, incertitudini constante, dorința de a abandona Drumul Secret, crize emoționale, plâns etc., etc., etc.

Însuși Avatarul, V.M. Samael Aun Weor, a avut un moment din viața sa când era aproape gata să arunce prosopul. Nu a făcut-o pentru că, din fericire, Buddhi a sa a apărut în lumile interne călare pe un Pegas, a descălecat de pe cal și a început să-l observe pe Maestrul Samael din diferite unghiuri pentru a-i spune în cele din urmă:

─Te simți rău, nu-i așa?

─Da, foarte rău! a răspuns Patriarhul. Simt că nu mai pot…

Apoi Valkiria a invocat Ființa Reală a iubitului nostru Maestru și i-a zis direct:

─Ai văzut cum este Bodhisattva al nostru?

─Da, văd, văd…!

─Ei bine, dacă nu-l ajuți, el va eșua, iar dacă eșuează el, eșuez și eu, iar tu ─referindu-se la Monadă─ vei eșua…, OK?

Câteva secunde mai târziu, acea adorabilă Valkirie s-a urcat pe calul ei înaripat și a plecat spre locuri mai ascunse.

Ce înseamnă toate acestea pentru noi, dragi prieteni?

Înseamnă doar un singur lucru: CĂ DACĂ ÎNSUȘI AVATARUL A TREBUIT SĂ LUPTE PÂNĂ LA MOARTE ÎMPOTRIVA SA ÎNSUȘI, până în punctul de a se simți NEPUTINCIOS, păi, pe noi ce ne așteaptă…?

Acesta este motivul pentru care Maestrul Basilide a afirmat întotdeauna: „Din zece mii de oameni care încearcă să fuzioneze cu Tatăl, doar unul va reuși.” Maestrul Moria a afirmat de asemenea: „Din doi oameni care încearcă să fuzioneze cu Tatăl care se află în secret, doar unul va reuși.” Există câteva cuvinte care spun: „Dintr-o mie care mă caută, unul mă găsește. Dintr-o mie care mă găsesc, unul mă urmează. Dintr-o mie care mă urmează, unul mă înțelege. Dintr-o mie care mă înțeleg: UNUL ESTE AL MEU!” Restul este ușor de dedus, dragi cititori.

Nimănui nu-i place SĂ MOARĂ ÎN SINE ÎNSUȘI, deoarece este o sarcină SUPERDUREROASĂ, înseamnă să ne smulgem carnea psihologică și asta, normal, produce multă DURERE, pentru că EGOUL este atât de lipit de anatomia noastră ocultă, de psihicul nostru, că simțim ca și cum ne-ar jupui de vii. De aici și figura binecuvântatului XIPE TOTEC din panteonul aztec, jupuitul, care îl simbolizează pe cel care s-a tratat pe el însuși FĂRĂ NICIO MILĂ, FĂRĂ NICIO SCUZĂ, pentru a ajunge la Realitatea sa Interioară.

Colegii și colegile noastre îl pot invoca pe sacrul XIPE TOTEC și să-i ceară, în numele lui Cristos, prin maiestatea lui Cristos, prin gloria lui Cristos și în numele carității universale, pentru a le da VOINȚĂ, FORȚE ANIMICE, ENTUZIASM MISTIC ca să nu abandoneze niciodată calea secretă…

Vă las acum câteva cugetări pentru reflecție:

„Constanța este virtutea prin care toate celelalte virtuți dau roade.”
Graf

„Ce este mai dur decât piatra? Ce este mai moale decât apa? Dar apa moale sapă piatra tare.”
Ovidiu

„Victoria este a celui mai perseverent.”
Napoleon

„Constanța nu constă în a începe, ci în a persevera.”
Leonardo da Vinci

PERSEVERANTIA VINCIT.
─„Perseverența învinge”─
KWEN KHAN KHU