Las consecuencias de ir despertando nuestra Conciencia (ES-FR-EN-RO)

Las consecuencias de ir despertando nuestra Conciencia (ES-FR-EN-RO) 850 480 V.M. Kwen Khan Khu

Español Français English Română

Español:

Muy amados lectores:

Considerando importante ir acrecentando más y más nuestra comprensión sobre el hermético sendero que nos muestra la Gnosis, os escribo sobre:

LAS CONSECUENCIAS DE IR DESPERTANDO NUESTRA CONCIENCIA

Ya está dicho por nuestro Avatara, V.M. Samael Aun Weor: «La finalidad de nuestros estudios gnósticos es solo una: despertar nuestra Conciencia»…..

Ya todos, asimismo, sabemos que la Conciencia es el instrumento psíquico único y capaz de ayudarnos a encontrar el sentido de nuestra existencia… La Conciencia es una energía que yace sepultada, encadenada y aturdida, como una doncella que aguarda desde hace siglos ser liberada por un valiente caballero que ose enfrentarse a todas las fuerzas malignas que se han conjurado contra ella.

Cuando ella comienza a librarse de sus ataduras, cuando sus enemigos comienzan a ser derrotados en medio de cruentas luchas que han sido, inclusive, llevadas a la literatura por grandes Iniciados conocedores de esta temática, entonces decimos que empiezan a operarse dentro del devoto cambios trascendentales, insospechados, que lo llevan a percibir la naturaleza, el cosmos y la vida misma desde una perspectiva extraordinaria, maravillosa, inédita, etc., etc., etc.

Las percepciones del mundo visible e invisible captadas por el Iniciado le hacen comprender hondamente que todo lo que ha estado viviendo hasta aquel momento eran, en verdad, fantasías, suposiciones, hipótesis, etc., etc., sobre la vida y sobre la muerte.

El solo hecho de experimentar otras dimensiones directamente mediante el viaje astral o la experimentación de los estados Jinas, constituye un shock para la psiquis del mismo, y ya esto le demuestra a las claras que nuestra envoltura física tridimensional es temporal, pasajera, ilusoria y lo que realmente resulta verdadero, real y eterno son las vestiduras del alma ─léase: los vehículos atómicos conseguidos mediante la transmutación del Mercurio de los sabios─…

Paralelamente a ese hecho, por otra parte, las facultades ocultas del alma ─léase los chakras─ le van mostrando al intrépido viajero del Sendero Hermético otras realidades grandiosas que le hacen ver que ABSOLUTAMENTE TODO LO QUE LE RODEA está animado, dotado de ánima, o de alma ─léase: los animales, los minerales, los vegetales, el aire que respira, el fuego que chisporrotea, el agua que circula por los ríos, lagos, mares y océanos, etc., etc., etc.─. Es entonces cuando el devoto descubre el Reino de los Elementales de la naturaleza y, lo que es aún mejor, empieza a poder tomar contacto con los mismos, hablar con ellos para solicitar favores oportunos a esas criaturas inocentes. Todo esto va conmoviendo la vida emocional, psíquica y anímica del amante del hermetismo y lo va preparando entonces para adaptarse a las exigencias de su Real Ser, que cada vez serán más y más.

Pues hemos de saber que, a mayor Conciencia, mayores son las responsabilidades que se van adquiriendo por parte de los Adeptos: responsabilidades ante la Gran Ley y ante el Padre que está en secreto. Si antes el Iniciado no sentía remordimientos ante la muerte colectiva de muchos hermanitos menores ─léase: elementales vegetales y animales─ durante la propagación de un feroz incendio que lo va arrasando todo, ahora, cuando tiene que contemplar esa tragedia, sentirá un ENORME PESAR en su corazón y una IMPOTENCIA MUY GRANDE al no poder poner punto final a las imbecilidades del humanoide intelectual.

Igualmente, estimado lector, le sucederá a ese peregrino del Sendero Hermético cuando vaya comprendiendo más y más el juego del par de opuestos de la naturaleza ─léase: el hombre y la mujer─.  Entonces ya nunca más sentirá a la mujer como un instrumento para saciar sus deseos animaloides. Y a la inversa: si fuese una dama tampoco querrá nunca ser la seductora fatal que guste de rodearse del pantano de la fornicación. En esto hay niveles y niveles…

Dos opciones se van abriendo ante todo aquel o aquella que se va introduciendo en los misterios del fuego: o se va sintiendo inclinado a querer autorrealizarse para huir de un Kali-Yuga como el presente, lo cual lo convertirá en un Buddha Pratyeka o Sravaka; o tal vez se despierte en él o en ella un terrible sentimiento superior de COMPASIÓN por todos aquellos que sufren sin saber por qué sufren y se hallan prisioneros de sus diez mil agregados indeseables ─léase: los Yoes─. En este segundo caso, el Adepto o la Mujer Adepto se va convirtiendo en Bodhisattva de Compasión y empieza a pertenecer a la Muralla Guardiana que trata de auxiliar a esta u otras humanidades que se hallan en estado caótico…

Estos últimos son los llamados HERMANOS DE SERVICIO, que siempre están prestos a sacrificar sus aspiraciones espirituales personales en aras de querer empujar a sus hermanos hacia la liberación. Estos HERMANOS DE SERVICIO suelen ser pocos, nunca han sido ni serán muchos, pues normalmente, aunque parezca extraño, muchos Adeptos solo quieren llegar a determinados grados espirituales para luego huir del escenario cósmico. No todas las Mónadas sienten la punzada proveniente del Theomegalogos que las impulse a querer SEGUIRSE SACRIFICANDO POR OTRAS HUMANIDADES e inclusive en OTROS SISTEMAS SOLARES.

Por eso, para estos HERMANOS MAYORES es necesario inyectarles la fuerza de los cuatro Kayas, a saber: el Nirmanakaya, el Sambhogakaya, el Adikaya y el Dharmakaya, vehículos atómicos que los refuerzan en sus anhelos y en sus esfuerzos caritativos hacia sus semejantes.

Es muy interesante, paciente lector, que a medida que nuestra Conciencia va despertando, inmediatamente comenzaremos a sentir una de las dos opciones de las que he hablado en renglones anteriores. La autobservación psicológica profunda nos irá revelando a qué bando empezamos a pertenecer, nos guste o no. Esa será nuestra tónica mientras permanezcamos en el presente Maha-Manvantara…

Ese es el motivo por el cual aquellos seres que han vencido a la muerte ─léase: el Samsara─ están siempre allí, en los mundos superiores, escuchando nuestras plegarias para darnos informaciones sobre nuestros diversos requerimientos. Allí están esos INDIVIDUOS SAGRADOS tales como el V.M. Aberamentho, el V.M. Morya, el bendito Maestro Kuthumi, el santísimo Hermes Trismegisto, el adorable Ángel Adonai, el excelso Paracelso, el inefable Fulcanelli, el sagrado Maestro Serapis, el venerable Quetzalcóatl, el majestuoso Kukulkán, nuestro amadísimo Patriarca Samael Aun Weor, etc., etc., etc.

Sobra decir, queridos amigos, que todos estos seres que renuncian al Absoluto por amor a las humanidades son HERMANOS DE LA VÍA SECA o VÍA DIRECTA, nunca los encontraremos entre los amantes de la VÍA HÚMEDA, esto es inexorable…

Esto fue lo que llevó a nuestro bendito Gurú, el V.M. Samael, a pronunciar aquellas frases:

«Soy vuestro hermano, vuestro amigo, que os ama de verdad».

«He descendido de los mundos superiores solamente para ayudaros».

«Nada os cuesta invocarme, llamarme».

«Estaré siempre con vosotros, que lo oigan los siglos, que lo escuchen las edades…».

Tales frases hablan por sí solas, querido lector.

Permitidme ahora dejaros algunas frases para vuestra reflexión:

«Los pensamientos son tapicerías enrolladas; la reflexión las desenvuelve y expone al público».

Temístocles

«El remordimiento es el único dolor del alma que no amortiguan ni la reflexión ni el tiempo».

Madame de Staël

«Nuestra vida física, nuestra vida social, costumbres, hábitos, saber mundano, filosofía, religión y hasta no pocos conocimientos casuales, nos están proclamando: ¡hay que renunciar!».

Goethe

«En tanto que solo hay duda acerca del éxito de una cosa peligrosa, en tanto que queda una posibilidad de que el resultado sea favorable, no desmayéis, no penséis sino en la resistencia».

Schopenhauer

INTROIBO AD ALTARE DEI.

─‘Me acerco al altar de Dios’─.

KWEN KHAN KHU

Français:

Les conséquences du fait d’éveiller notre conscience

Bien-aimés lecteurs :

Considérant qu’il est important d’accroître de plus en plus notre compréhension sur le chemin hermétique que nous montre la Gnose, je vous écris sur :

LES CONSÉQUENCES DU FAIT D’ÉVEILLER NOTRE CONSCIENCE

Il est déjà dit par notre Avatar, le V.M. Samael Aun Weor : « Le but de nos études gnostiques n’est qu’un : éveiller notre Conscience »…..

Nous savons également déjà tous que la Conscience est l’instrument psychique unique et capable de nous aider à trouver le sens de notre existence… La Conscience est une énergie qui git enterrée, enchaînée et assommée, comme une demoiselle qui attend depuis des siècles d’être libérée par un courageux chevalier qui ose affronter toutes les forces malignes qui se sont unies contre elle.

Quand elle commence à se libérer de ses liens, quand ses ennemis commencent à être vaincus au milieu de luttes cruelles qui ont même été portées à la littérature par de grands Initiés connaisseurs de cette thématique, nous disons alors que des changements transcendantaux, insoupçonnés, commencent à s’opérer à l’intérieur du dévot, qui le mènent à percevoir la nature, le cosmos et la vie elle-même dans une perspective extraordinaire, merveilleuse, inédite, etc., etc., etc.

Les perceptions du monde visible et invisible captées par l’Initié lui font comprendre profondément que tout ce qu’il a vécu jusqu’à ce moment était, en vérité, des fantaisies, des suppositions, des hypothèses, etc., etc., sur la vie et sur la mort.

Le seul fait d’expérimenter d’autres dimensions directement au moyen du voyage astral ou de l’expérimentation des états Jinas, constitue un choc pour sa psyché, et cela lui démontre déjà clairement que notre enveloppe physique tridimensionnelle est temporaire, passagère, illusoire et ce qui est réellement vrai, réel et éternel, ce sont les habits de l’âme ─ c’est-à-dire : les véhicules atomiques obtenus au moyen de la transmutation du Mercure des sages ─…

Parallèlement à ce fait, d’autre part, les facultés de l’âme ─ c’est-à-dire les chakras─ vont montrer à l’intrépide voyageur du Chemin Hermétique d’autres réalités grandioses qui lui font voir qu’ABSOLUMENT TOUT CE QUI L’ENTOURE est animé, doté d’une anima ou d’une âme ─ c’est-à-dire : les animaux, les minéraux, les végétaux, l’air qu’il respire, le feu qui crépite, l’eau qui circule dans les fleuves, les lacs, les mers et les océans,  etc., etc., etc.─. C’est alors que le dévot découvre le Royaume des Élémentaux de la nature et, ce qui est encore mieux, il commence à pouvoir entrer en contact avec eux, parler avec eux pour demander des faveurs opportunes à ces créatures innocentes. Tout cela émeut la vie émotionnelle, psychique et animique de l’amoureux de l’hermétisme et le prépare alors pour s’adapter aux exigences de son Être Réel, qui seront de plus en plus nombreuses.

Nous devons donc savoir que plus la Conscience est grande, plus grandes sont les responsabilités qui sont acquises par les Adeptes : des responsabilités devant la Grande Loi et devant le Père qui est en secret. Si avant l’Initié ne sentait pas de remords devant la mort collective de nombreux petits frères  ─ c’est-à-dire : élémentaux végétaux et animaux ─ durant la propagation d’un incendie féroce qui rase tout, maintenant, quand il doit contempler cette tragédie, il sentira une PEINE IMMENSE dans son cœur et une IMPUISSANCE TRÈS GRANDE pour son impossibilité de pouvoir mettre un point final aux imbécilités de l’humanoïde intellectuel.

Il arrivera la même chose, cher lecteur, à ce pèlerin du Chemin Hermétique quand il comprendra de plus en plus le jeu de la paire d’opposés de la nature ─ c’est-à-dire : l’homme et la femme ─. Alors il ne sentira plus jamais la femme comme un instrument pour rassasier ses désirs animaloïdes. Et à l’inverse : si c’était une dame, elle ne voudra pas non plus être la séductrice fatale qui aime s’entourer du marécage de la fornication. En cela, il y a des niveaux et des niveaux…

Deux options s’ouvrent devant celui ou celle qui entre dans les mystères du feu : soit il va se sentir incliné à vouloir s’autoréaliser pour fuir d’un Kali-Yuga comme le présent, ce qui le transformera en un Bouddha Pratyeka ou Sravaka ; ou peut-être s’éveille-t-il en lui ou en elle un terrible sentiment supérieur de COMPASSION pour tous ceux qui souffrent sans savoir pourquoi ils souffrent et qui sont prisonniers de leurs dix mille agrégats indésirables ─ c’est-à-dire : les Mois ─. Dans ce deuxième cas, l’Adepte ou la Femme Adepte se transforme en Bodhisattva de Compassion et commence à appartenir à la Muraille Gardienne qui tâche d’aider cette ou d’autres humanités qui se trouvent dans un état chaotiques…

Ces derniers sont les dénommés FRÈRES DE SERVICE, qui sont toujours prêts à sacrifier leurs aspirations spirituelles personnelles afin de pousser leurs frères vers la libération. Ces FRÈRES DE SERVICE sont généralement peu nombreux, ils n’ont jamais été ni ne seront jamais nombreux, car normalement, bien que cela semble étrange, beaucoup d’Adeptes veulent seulement atteindre certains degrés spirituels pour ensuite fuir de la scène cosmique. Ce ne sont pas toutes les Monades qui sentent l’élan venant du Theomegalogos qui les pousse à vouloir CONTINUER À SE SACRIFIER POUR D’AUTRES HUMANITÉS et même dans d’AUTRES SYSTÈMES SOLAIRES.

Voilà pourquoi, pour ces GRANDS FRÈRES, il est nécessaire de leur injecter la force des quatre Kayas, à savoir : le Nirmanakaya, le Sambhogakaya, l’Adikaya et le Dharmakaya, des véhicules atomiques qui les renforcent dans leurs aspirations et dans leurs efforts caritatifs vers leurs semblables.

Il est très intéressant, patient lecteur, qu’à mesure que notre Conscience s’éveille, nous commencerons à sentir immédiatement l’une des deux options dont j’ai parlées dans les lignes précédentes. L’auto-observation psychologique profonde nous révèlera à quelle bande nous commençons à appartenir, que ça nous plaise ou non. Ce sera notre tonique tant que nous appartenons au présent Maha-Manvantara…

C’est la raison pour laquelle ces êtres qui ont vaincu la mort ─ c’est-à-dire : le Samsara ─ sont toujours là, dans les mondes supérieurs, écoutant nos prières pour nous donner des informations sur nos diverses requêtes. Là se trouvent ces INDIVIDUS SACRÉS tels que le V.M. Aberamentho, le V.M. Morya, le béni Maître Kuthumi, le très saint Hermès Trismégiste, l’adorable Ange Adonaï, l’éminent Paracelse, L’ineffable Fulcanelli, le Maître sacré Sérapis, le vénérable Quetzalcóatl, le majestueux Kukulkán, notre Patriarche bien-aimé Samael Aun Weor, etc., etc., etc.

Inutile de dire, chers amis, que ces êtres qui renoncent à l’Absolu par amour pour les humanités sont des FRÈRES DE LA VOIE SÈCHE ou VOIE DIRECTE, nous ne les trouverons jamais parmi les amoureux de la VOIE HUMIDE, c’est inexorable…

Ce fut ce qui poussa notre béni Gourou, le V.M. Samael, à prononcer ces phrases :

« Je suis votre frère, votre ami, qui vous aime vraiment ».

« Je suis descendu des mondes supérieurs seulement pour vous aider ».

« Il ne vous coûte rien de m’invoquer, de m’appeler ».

« Je serai toujours avec vous, que les siècles l’entendent, que les âges l’écoutent…».

De telles phrases parlent d’elles-mêmes, cher lecteur.

Permettez-moi maintenant de vous laisser quelques phrases pour votre réflexion :

« Les pensées  sont des tapisseries enroulées ; la réflexion les déroule et les expose au public ».

Thémistocle

« Le remords est la seule douleur de l’âme que le temps et la réflexion n’adoucissent pas ».

Madame de Staël

« Notre vie physique, notre vie sociale, les coutumes, les habitudes, le savoir mondain, la philosophie, la religion et même les nombreuses connaissances fortuites, proclament : il faut renoncer ! ».

Goethe

« Tant qu’il n’y a encore que du doute sur l’issue d’une chose dangereuse, tant qu’il reste une possibilité que le résultat soit favorable, ne faiblissez pas, ne songez qu’à la résistance ».

Schopenhauer

INTROIBO AD ALTARE DEI.

─‘Je m’approche de l’autel de Dieu’─.

KWEN KHAN KHU

English:

Beloved readers:

Considering that it is important to increase more and more our understanding of the hermetic path that Gnosis shows us, I write to you about:

THE CONSEQUENCES OF AWAKENING OUR CONSCIOUSNESS

It has already been said by our Avatar, V.M. Samael Aun Weor: “The objective of our Gnostic studies is only one: to awaken our Consciousness…..”

Likewise, we all know that the Consciousness is the only psychic instrument capable of helping us to find the meaning of our existence… The Consciousness is an energy that lies buried, chained and stunned, like a maiden that has been waiting for centuries to be set free by a brave knight who dares to confront all the evil forces that have been conjured up against her.

When it starts freeing itself of its ties, when its enemies start being defeated amid bloody fights that have even been brought into the literature by great Initiates knowledgeable of this topic, then we say that transcendental, unsuspected changes start to operate within the devotee, leading him to perceive Nature, the cosmos and life itself from an extraordinary, wonderful and unprecedented perspective, etc., etc., etc.

Perceptions of the visible and invisible world grasped by the Initiate, lead him to comprehend deeply that everything he lived until that moment were, in fact, fantasies, suppositions, hypotheses, etc., etc., about life and about death.

The mere fact of experiencing other dimensions directly by means of astral travel or experiencing the Jinn states, constitutes a shock for the psyche of the [Initiate], and this already clearly proves to him that our three-dimensional physical envelop is temporary, passing, illusory, and what is really true, real and eternal are the vestments of the soul ─read: the atomic vehicles obtained through the transmutation of the Mercury of the sages─…

On the other hand, parallel to that very fact the occult faculties of the soul ─read: the chakras─ are showing the intrepid traveler of the Hermetic Path other grandiose realities that make him see that ABSOLUTELY EVERYTHING THAT SURROUNDS HIM is animated, endowed with anima or soul ─read: animals, minerals, plants, the air he breathes, the fire that sparks, the water flowing through the rivers, lakes, seas and oceans, etc., etc., etc.─. It is then when the devotee discovers the Kingdom of the Elementals of Nature and, what is even better, he begins to be able to make contact with them, to speak to them in order to seek opportune favors from those innocent creatures. All this moves the emotional, psychical and animic life of the lover of hermeticism, and thus prepares him to adapt to the demands of his Real Being, which will be more and more.

So, we must know that the greater the Consciousness, the greater the responsibilities acquired by the Adepts: responsibilities before the Great Law and before the Father who is in secret. If previously the Initiate did not feel remorse for the collective death of many little brothers ─read: plant and animal elementals─ during the propagation of a fierce fire devastating everything, now, when he has to contemplate this tragedy, he will feel a HUGE WEIGHT in his heart and a GREAT IMPOTENCE upon not being able to put an end to the imbecilities of the intellectual humanoid.

The same will happen to this pilgrim of the Hermetic Path, esteemed reader, when he comprehends more and more the interplay of the pair of opposites of Nature ─read: man and woman─. Then he will never again feel that the woman is an instrument to satisfy his animaloid desires. And conversely: if she were a lady, she would also never want to be the fatal seductress who likes to surround herself with the swamp of fornication. In this, there are levels and levels…

Two options are opening up to any man or woman who is entering the mysteries of fire: they either feel inclined to want to self-realize in order to escape from a Kali-Yuga like this one, which will turn them into a Buddha Pratyeka or Sravaka; or perhaps a terrible superior feeling of COMPASSION is awakened in them, for all those who suffer without knowing why they suffer and are prisoners of their ten thousand undesirable aggregates ─read: the “I’s”─. In this second case, the man or woman Adept becomes a Bodhisattva of Compassion, and starts being part of the Guardian Wall that tries to help this or other humanities that find themselves in a chaotic state…

The latter are the so-called BROTHERS OF SERVICE, who are always ready to sacrifice their personal spiritual aspirations for the sake of wanting to push their brothers toward liberation. Usually, these BROTHERS OF SERVICE are few, they have never been nor will they ever be many, because normally, although it may seem strange, many Adepts only want to reach certain spiritual degrees to then escape from the cosmic scenario. Not all Monads feel the twinge coming from the Theomegalogos, which impels them to want to CONTINUE SACRIFICING THEMSELVES FOR OTHER HUMANITIES and even in OTHER SOLAR SYSTEMS.

Therefore, for these ELDER BROTHERS, it is necessary to inject them the strength of the four Kayas, namely: the Nirmanakaya, the Sambhogakaya, the Adikaya and the Dharmakaya, atomic vehicles that reinforce them in their longings and in their charitable efforts toward their fellow men.

It is very interesting, patient reader, that as our Consciousness awakens, we will immediately begin to feel one of the two options that I have talked about in the previous lines. Profound psychological self-observation will reveal to us which side we start to belong to, whether we like it or not. That will be our characteristic as long as we remain in the present Maha-Manvantara…

This is the reason why those beings who have defeated death ─read: the Samsara─ are always there, in the superior worlds, listening to our prayers in order to give us information about our various requirements. There are those SACRED INDIVIDUALS such as V.M. Aberamentho, V.M. Morya, the blessed Master Kuthumi, the most holy Hermes Trismegistus, the adorable Angel Adonai, the sublime Paracelsus, the ineffable Fulcanelli, the sacred Master Serapis, the venerable Quetzalcoatl, the majestic Kukulkan, our beloved Patriarch Samael Aun Weor, etc., etc., etc.

Needless to say, dear friends, that all these beings that renounce the Absolute out of love for humanities are BROTHERS OF THE DRY PATH or DIRECT PATH, we shall never find them among the lovers of the HUMID PATH, this is inexorable…

This is what led our blessed Guru, V.M. Samael, to pronounce these sentences:

«I am your brother, your friend, who truly loves you.»

«I have descended from the superior worlds only to help you.»

«It takes you no effort to invoke me, to call me.»

«I will always be with you, let the centuries hear it, let the ages hear it…”

Such sentences speak for themselves, dear reader.

Allow me now to leave you some sentences for your reflection:

«Thoughts are rolled up tapestries; reflection unwraps them and exposes them to the public.»

Themistocles

«Remorse is the only pain of the soul that neither reflection nor time can alleviate.»

Madame de Staël

«Our physical life, our social life, customs, habits, worldly knowledge, philosophy, religion, and even the little casual knowledge, are proclaiming to us: we must renounce!”

Goethe

«While there is only doubt about the success of a dangerous thing, while there remains a possibility of a favorable outcome, do not falter, think only in enduring.”

Schopenhauer

INTROIBO AD ALTARE DEI.

─’I approach the altar of God’─.

KWEN KHAN KHU

Română:

Preaiubiți cititori:

Având în vedere că este important să mărim tot mai mult înțelegerea noastră asupra drumului ermetic pe care ni-l arată Gnoza, vă scriu despre:

CONSECINȚELE TREZIRII CONȘTIINȚEI NOASTRE

Este deja spus de Avatarul nostru, V.M. Samael Aun Weor: „Scopul studiilor noastre gnostice este unul singur: să ne trezim Conștiința…”

Știm cu toții, de asemenea, că singurul instrument psihic capabil să ne ajute să găsim sensul existenței noastre este Conștiința… Conștiința este o energie care zace îngropată, înlănțuită și tulburată, ca o fecioară care așteaptă de secole să fie eliberată de un cavaler curajos care îndrăznește să înfrunte toate forțele rele care au fost conjurate împotriva ei.

Când începe să se elibereze de legăturile sale, când dușmanii ei încep să fie învinși, în mijlocul luptelor sângeroase care au fost chiar aduse în literatură de mari Inițiați cunoscători ai acestui subiect, atunci spunem că schimbările transcendentale încep să aibă loc în interiorul devotului, nebănuite, care îl determină să perceapă natura, cosmosul și viața însăși dintr-o perspectivă extraordinară, minunată, fără precedent etc., etc., etc.

Percepțiile lumii vizibile și invizibile captate de Inițiat îl fac să înțeleagă profund că tot ceea ce a trăit până la acel moment au fost, cu adevărat, fantezii, presupuneri, ipoteze etc., etc. despre viață și despre moarte.

Simplul fapt de a experimenta direct alte dimensiuni, prin călătoria astrală sau experimentarea stărilor Jinas, constituie un șoc pentru psihicul acestuia, iar acest lucru îi demonstrează clar că învelișul nostru fizic tridimensional este temporar, trecător, iluzoriu și ceea ce se dovedește realmente adevărat, real și etern sunt veșmintele sufletului ─să se citească: vehiculele atomice obținute prin transmutarea Mercurului înțelepților…

În paralel cu acest fapt, pe de altă parte, facultățile ascunse ale sufletului ─să se citească: chakrele─ îi arată călătorului îndrăzneț al Căii Ermetice alte realități grandioase care îl fac să vadă că ABSOLUT TOT CE ÎL ÎNCONJOARĂ este animat, înzestrat cu anima sau suflet ─să se citească: animalele, mineralele, vegetalele, aerul pe care îl respiră, focul care sfârâie, apa care curge prin râuri, lacuri, mări și oceane etc., etc., etc. Atunci devotul descoperă Regatul Elementalilor naturii și, ceea ce este și mai bine, începe să poată intra în contact cu ei, să comunice cu ei pentru a cere favoruri oportune de la aceste creaturi nevinovate. Toate acestea mișcă viața emoțională, psihică și psihică a iubitorului de ermetism și îl pregătesc atunci să se adapteze la exigențele Ființei sale Reale, care vor fi din ce în ce mai multe.

Ei bine, trebuie să știm: cu cât este mai mare Conștiința, cu atât sunt mai mari responsabilitățile pe care le dobândesc Adepții: responsabilități în fața Marii Legi și în fața Tatălui care se află în secret. Dacă înainte Inițiatul nu simțea remușcări în fața morții colective a multor frați mai mici ─să se citească: elementali vegetali și animali─ în timpul răspândirii unui foc aprig care devastează totul, acum, când va trebui să contemple această tragedie, va simți o DURERE ENORMĂ în inima lui și o NEPUTINȚĂ FOARTE MARE de a nu putea pune capăt imbecilităților umanoidului intelectual.

La fel, stimat cititor, i se va întâmpla acelui pelerin al Căii Ermetice atunci când va înțelege din ce în ce mai mult jocul perechii de contrarii ale naturii ─să se citească: bărbat și femeie. Atunci nu va mai simți niciodată femeia ca pe un instrument pentru a-și satisface dorințele animalice. Și invers: dacă ar fi o femeie, nu ar vrea niciodată să fie seducătoarea fatală căreia îi place să se înconjoare de mlaștina fornicației. În aceasta există niveluri și niveluri…

Se deschid două opțiuni în fața celor care intră în misterele focului: sau se simt înclinați să dorească să se autorealizeze pentru a fugi de o Kali-Yuga ca aceasta, care îl va transforma într-un Buddha Pratyeka sau Sravaka; sau poate se trezește în el sau în ea un teribil sentiment superior de COMPASIUNE pentru toți cei care suferă fără să știe de ce suferă și sunt prizonieri ai celor zece mii de agregate nedorite ─să se citească: Eurile. În acest al doilea caz, Adeptul sau Femeia-Adept devine un Bodhisattva de Compasiune și începe să aparțină Zidului Păzitor care încearcă să ajute această umanitate sau alte umanități aflate într-o stare haotică…

Aceștia din urmă sunt așa-numiții FRAȚI DE SERVICIU, care sunt întotdeauna gata să-și sacrifice aspirațiile spirituale personale de dragul dorinței de a-și împinge frații spre eliberare. Acești FRAȚI DE SERVICIU sunt de obicei puțini, nu au fost niciodată și nici nu vor fi mulți, pentru că în mod normal, deși pare ciudat, mulți Adepți vor doar să atingă anumite grade spirituale și apoi să fugă din scenariul cosmic. Nu toate Monadele simt împunsătura care vine de la Theomegalogos care le determină să dorească să CONTINUE SĂ SE SACRIFICE PENTRU ALTE UMANITĂȚI și chiar în ALTE SISTEME SOLARE.

Din acest motiv, pentru acești FRAȚI MAI MARI este necesar să li se injecteze forța celor patru Kaya și anume: Nirmanakaya, Sambhogakaya, Adikaya și Dharmakaya, vehicule atomice care îi întăresc în năzuințele lor și în eforturile lor caritabile față de semenii lor.

Este foarte interesant, răbdătorule cititor, că, pe măsură ce Conștiința noastră se trezește, vom începe imediat să simțim una dintre cele două opțiuni despre care am vorbit în rândurile anterioare. O profundă autoobservare psihologică ne va dezvălui cărei părți începem să aparținem, indiferent dacă ne place sau nu. Aceasta va fi tonica noastră atâta timp cât vom rămâne în prezenta Mahamanvantara…

Acesta este motivul pentru care acele ființe care au învins moartea ─să se citească: Samsara─ se află mereu acolo, în lumile superioare, ascultând rugăciunile noastre pentru a ne oferi informații despre diferitele noastre cerințe. Acolo se află deci acei INDIVIZI SACRI precum V.M. Aberamentho, V.M. Morya, binecuvântatul Maestru Kuthumi, preasfântul Hermes Trismegistus, adorabilul Înger Adonai, exaltatul Paracelsus, inefabilul Fulcanelli, sacrul Maestru Serapis, venerabilul Quetzalcoatl, maiestuosul Kukulkan, preaiubitul nostru Patriarh Samael Aun Weor etc., etc., etc.

Este de la sine înțeles, dragi prieteni, că toate aceste ființe care renunță la Absolut din iubire pentru umanități sunt FRAȚI AI DRUMULUI SEC sau ai CĂII DIRECTE, nu îi vom găsi niciodată printre iubitorii CĂII UMEDE, acest lucru este inexorabil…

Asta a fost ceea ce l-a făcut pe fericitul nostru Guru, V.M. Samael, să pronunțe aceste fraze:

„Sunt fratele vostru, prietenul vostru, care vă iubește cu adevărat.”

„Am coborât din lumile superioare doar pentru a vă ajuta.”

„Nu vă costă nimic să mă invocați, să mă chemați!”

„Voi fi întotdeauna cu voi, să o audă secolele, să o asculte erele…”

Astfel de fraze vorbesc de la sine, dragă cititorule!

Permiteți-mi acum să vă las câteva citate pentru reflecție:

„Gândurile sunt tapiserii înfășurate; reflecția le desfășoară și le expune publicului.”

Temistocle

„Remușcarea este singura durere a sufletului pe care nici reflecția, nici timpul nu o domolește.”

Madame de Staël

„Viața noastră fizică, viața noastră socială, obiceiurile, deprinderile, cunoștințele lumii, filosofia, religia și chiar nu puține cunoștințe întâmplătoare, ne proclamă: trebuie să renunțăm!”

Goethe

„Atâta timp cât există doar îndoială cu privire la succesul unui lucru periculos, atâta timp cât există o posibilitate ca rezultatul să fie favorabil, nu vă înfricoșați, gândiți-vă doar la rezistență.”

Schopenhauer

INTROIBO AD ALTARE DEI.

─„Mă apropii de altarul lui Dumnezeu”─

KWEN KHAN KHU