Dama cu hermină

Foarte apreciați prieteni și prietene,

Vreau, în această oportunitate, să vă trimit câteva cuvinte referitoare la altul dintre misterele care înconjoară operele pictate de marele Maestru și Inițiat de Mistere Majore Leonardo da Vinci. Mă refer în mod clar la cea care a fost numită:

DAMA CU HERMINĂ

Puține persoane știu că Leonardo era un legitim clarvăzător, ceea ce am putea numi azi, vorbind din punct de vedere gnostic, un turiya, adică, un clarvăzător obiectiv. Acesta a fost motivul pentru care Leonardo a fost capabil că picteze pe o pânză nici mai mult nici mai puțin decât pe Mama sa Divină și, ca fundal al picturii sale în ulei, în mod foarte reușit, a descris Calea Umedă și Calea Seacă ale Ars Magna. Pentru acest motiv, această pictură a trecut secole și secole fără să fie înțeleasă de așa-zișii „experți în artă”, deoarece nu reușeau să știe de ce Gioconda avea acel zâmbet enigmatic.

Au ajuns să se stabilească un șir nesfârșit de teorii absurde despre cine era acea doamnă. Unii au spus că era o amantă a lui Leonardo, alții că era o persoană apropiată a familiei Medici, alții că era o prietenă a pictorului etc., etc., etc. Doar grație iluminării Gurului și Avatarului nostru, V.M. Samael Aun Weor, astăzi știm că faimoasa Gioconda era propria lui Mamă Divină interioară, sau Stella Maris particulară a fiecăruia dintre noi…

Trebuie să știm că hermina este un animăluț în mod normal alb care detestă să se murdărească, este ceva care este în natura ei, și acest motiv i-a făcut pe alchimiștii medievali să o asocieze cu mercurul înțelepților sau apele mercuriale.

Adeptul Fulcanelli se referă la hermină cu aceste cuvinte, să vedem:

„Întâlnim din nou aici un motiv găsit deja în alte părți, mai ales în Bretania. Este vorba despre o hermină, reprezentată în interiorul unui mic țarc împrejmuit cu o leasă circulară, simbol particular al reginei Anna, soția lui Carol al VIII-lea și Ludovic al XII-lea. Este reprezentată, împreună cu porcul spinos emblematic al lui Ludovic al XII-lea, pe hota marelui șemineu al castelului Lallemant, în Bourges. Epigraful său conține același sens și folosește aproape aceleași cuvinte ca și faimoasa deviză a Ordinului Herminei: Malo mori quam foedari, ‘Mai bine moartea decât dezonoarea’. Acest ordin cavaleresc, fondat mai întâi în 1381 de către Ioan al V-lea, duce de Bretania, urma să dispară în secolul XV. Restaurat ulterior de către regele din Napoli, Ferdinand I, în anul 1483, Ordinul Herminei își pierduse orice caracter ermetic și nu mai constituia decât o asociație puțin coerentă de cavalerie patriciană.

Inscripția gravată pe filactera tavanului nostru spune:

.MORI.POTIVS.QVAM.FEDARI.

‘Mai bine moartea decât dezonoarea’. Frumoasă și nobilă maximă a Annei de Bretania, maximă de puritate aplicată micului carnivor a cărui blană albă constituie, după cum se spune, obiectul atentelor îngrijiri ale elegantului și flexibilului său proprietar. Dar în esoterismul Artei sacre, hermina, imagine a mercurului filosofic, semnalează limpezimea absolută a unui produs sublimat la care adăugarea sulfului sau focului metalic contribuie să-l facă și mai strălucitor”.

─Extras din opera Lăcașurile filosofale, a V.M. Fulcanelli.─

Așadar, rămâne clar că hermina simbolizează Mercurul sulfuros, cu alte cuvinte, apele genezice deja fecundate de focul lui Stella Maris.

Cine este această femeie pe care Leonardo a vrut să o reprezinte cu această hermină?

Unii pseudosavanți care au analizat această operă de artă au lansat teorii cu adevărat absurde cu privire la aceasta. Au ajuns să afirme că respectiva doamnă a fost o amantă a unui subiect cutare, alte teorii spun că era vorba de o femeie care a suferit de boala sifilis și a transmis-o amanților ei, alții lansează opinii cu adevărat absurde; însă, totul se reduce la ipoteze, căci în realitate nimeni nu este sigur că a fost cunoscută această fecioară.

Ajunși aici, este bine să ne întrebăm așadar: realmente pe cine a vrut Leonardo da Vinci să reprezinte ca o frumoasă doamnă ținând în brațele ei un astfel de animal care detestă să se murdărească, și mai mult știind că a existat ordinul ermetic al herminei?

Răspuns: Ne aflăm, prieteni și prietene, în fața reprezentării pictorice a lui Buddhi sau Sufletul Divin al lui Leonardo da Vinci însuși. De aceea apare însoțită de hermină pentru a arăta castitatea de care se bucura acea femeie.

Aceasta este sarcina adevăratului ermetism care îi oferă omenirii misterele împărăției cerurilor sub vălul literaturii, muzicii, sculpturii sau artei.

Să ne amintim că atunci când un Maestru al Fraternității Albe cade sau își pierde statutul de Maestru, își pierde toți cei cinci Șerpi de Foc, însă al șaselea și al șaptelea șarpe –corespunzători lui Buddhi și Intimului– nu cad. Aceasta se datorează, tocmai, faptului că Buddhi NICIODATĂ NU IA PARTE LA PĂCAT, NICIODATĂ NU SE PĂTEAZĂ și de aici vine acea frază ermetică: MORI POTIVS QVAM FEDARI, ‘mai bine moartea decât pata (dezonoarea)’… Acesta este motivul pentru care vedem că respectiva femeie poartă, de asemenea, un fel de văl care acoperă o parte a frunții sale.

Să medităm la toate aceste mistere, răbdătorule cititor, pentru că deși este adevărat că gloria lui Dumnezeu constă în a-și ascunde tainele, cea a omului constă în a le descoperi……

Vă las acum câteva fraze pentru a reflecta la ele:

„Arta este adevărul pentru că ea creează ceea ce trebuie să fie.”
Simon Bolivar

„Transmiterea gândirii prin artă, ca și transmiterea adevărului, este o opera pasiunii și iubirii.”
Rubén Darío

„Orice artă este imitarea naturii.”
Seneca

„A dezvălui arta și a ascunde artistul, acesta este scopul artei.”
Oscar Wilde

„Starea de tulburare a artei este firească și sănătoasă, iar sufletul care o simte suferă mai mult să o controleze decât să o lase să iasă.”
José Martí

SAPIENTI SAT.
─„Pentru înțelept este destul.”─
Kwen Khan Khu