La odisea de vivir el Camino Secreto o Camino Hermético (ES-FR-EN-RO)

La odisea de vivir el Camino Secreto o Camino Hermético (ES-FR-EN-RO) 850 480 V.M. Kwen Khan Khu

Español Français English Română

Español:

Amigos y amigas:

Os hago llegar unas letras respecto a:

LA ODISEA DE VIVIR EL CAMINO SECRETO O CAMINO HERMÉTICO

Constantemente leemos frases relativas a eso que llamamos Camino Herméticoo Camino Secreto, y en la mayoría de dichas frases se hace mucho énfasis al respecto de que siempre termina siendo comprendido, aceptado y vivido solamente POR UNOS POCOS. Asimismo nos lo recuerdan palabras alusivas a lo mismo como aquellas que enfatizan: «¡De mil que me buscan uno me encuentra, de mil que me encuentran uno me sigue y de mil que me siguen uno es mío!». Por otro lado, Basílides añadía: «De diez mil hombres que busquen la liberación dos la lograrán», etc., etc., etc.

Todo esto ha hecho creer a muchas personas que dicho camino está reservado a una élite, empero dicha élite no existe. Lo que sí existe, caro lector, es una entrega total a las pautas que este camino exige a los buscadores de la Verdad y no siempre las almas están dispuestas a dejarlo absolutamente todo para entregarse a eso que llamamos Dios. Nuevamente repetimos aquel proverbio que nos dice: «Dios no tiene hijos preferidos, pero sí hijos que lo prefieren»…

Veamos, por ejemplo, algunas de dichas pautas:

La fuerza de los anhelos: Hay que decir que las fuerzas anímicas que anhelan conectarse con el divino Gran Arquitecto no son iguales en todas las personas. En esto, diríamos, existe la famosa selección natural muy presente en la vida de los reinos de la naturaleza y, aunque parezca extraño, también existe en las cosas espirituales. No olvidemos, para colmo, que NO TODAS LAS MÓNADAS estimulan a sus Esencias a integrarse con ellas, es decir, a RELIGARSE de nuevo con la UNIDAD PRIMORDIAL. De esta suerte, hallamos personas muy intrépidas, valerosas, arriesgadas, etc., etc., etc., y, por contraparte, existen otras muchas que son miedosas, temerosas, conformes, perezosas, dudosas, en fin, sin grandes anhelos en su interior…

El conocimiento de la doctrina: Es obvio que, siendo el Camino Hermético algo nuevo y a la vez muy antiguo, lo cierto es que la senda de la Autorrealización Íntima conlleva una serie de factores que es necesario conocer. Estos lineamientos sobre la senda rocallosa jamás habían sido expuestos a la humanidad de manera pública y al alcance de todos, y fue solamente con la llegada del Gnosticismo contemporáneo como se pudo ofrecer a las gentes el llamado Camino Hermético. Esto fue posible gracias al V.M. Samael Aun Weor, quien obtuvo permiso de la Blanca Hermandad para desvelar todos los pormenores de la travesía que ha de llevarnos hasta el Padre de todas las luces. Incuestionablemente que enseñar todo lo concerniente al regreso a la divinidad conllevó la elaboración de una doctrina profundísima y extensa, todo lo cual empujó al V.M. Samael a escribir más de setenta obras extraordinarias, aparte de todos los cientos de conferencias que tuvo que dictar en las llamadas cámaras avanzadas y superiores de nuestros estudios y que terminaron constituyendo lo que hoy AGEAC ha ofrecido a la humanidad con el título de EL QUINTO EVANGELIO. Pues bien, lo he dicho siempre y lo repito en este mensaje: ¡¡¡todo aquel o aquella que no quiera fracasar en su romería esotérica necesita devorarse, comer o tragarse todo ese material que el V.M. Samael confeccionó durante años justamente para evitar que los peligros externos e internos que rodean a dicha travesía le cierren el paso!!!

El amor a Dios por encima de todas las cosas: Este mandamiento, aunque está escrito en el decálogo mosaico, nunca ha sido realmente estudiado a fondo por la humanidad. Para empezar, no se tiene ni siquiera, entre las multitudes, la idea clara de lo que es Dios, y, obviamente, ¿cómo vamos a amar a alguien o a algo de lo cual no conocemos su naturaleza? En este punto, gran parte de este catastrófico hecho recae en las RELIGIONES CONOCIDAS que, durante siglos, han ido sufriendo purgas doctrinarias para adaptarlas a los convencionalismos de las gentes y, de esta manera, obtener intereses obscuros ─léase: dinero, templos fastuosos, poder político, parcelitas en los cielos, etc., etc., etc.─. Una religión mutilada se convierte en UN CAMINO CIEGO o un CALLEJÓN SIN SALIDA, y a causa de ello hoy vemos a las masas sociales desinteresadas en las cosas espirituales, pues ven que lo predicado con la palabra no coincide con los hechos. Esto ha sido muy grave, tremendamente grave…

La renuncia a los apegos: Si existe una traba que impide a las almas querer integrarse con lo divinal, esa viene a estar constituida por los APEGOS. El humanoide racional, a causa de su autodesconocimiento sobre sí mismo, no ha sabido cultivar las emociones superiores y, en consecuencia, ha sido arrastrado por las emociones inferiores. Una de esas emociones inferiores está constituida por los apegos. Estamos apegados a nuestra familia ─en lugar de considerar a la humanidad entera como nuestra familia─, apegados a nuestro trabajo de todos los días ─motivados por el Yo del miedo: miedo a no tener dineros, miedo a no tener alimentos, miedo al futuro, miedo al qué dirán, etc., etc., etc.─, asimismo estamos apegados a nuestros hijos ─ignorando que cada persona tiene su propio destino y lo ha de cumplir nos guste o no─…  Y este ha sido el motivo de que muchas almas que tenían valores internos finalmente hayan rechazado el camino por considerar que necesitamos, como las gallinas, tener cerca a nuestros polluelos, todo un error muy lamentable… Estamos apegados a las tradiciones familiares y, de este modo, si mi padre físico es militar pues yo también seré militar, si mi tío es un cura parroquial pues yo también seré sacerdote, si mi familia ha sido siempre comerciante pues yo seré igualmente comerciante… Todas estas estupideces se convierten en obstáculos para lanzarnos en busca de lo eterno, de lo inmutable, es decir, de la Verdad. Hay quienes se jactan de estar apegados de manera fortísima a su famosa PATRIA, cuando nuestra patria debería ser la Tierra. Estas concepciones patrióticas están en la base de muchas guerras que han destrozado a pueblos enteros en el transcurso de la historia y todo ha sido para nada…

La perseverancia: Si existe un ingrediente fundamental en el camino hacia el SER, ese ingrediente se llama PERSEVERANCIA. En el estado en que el ser humano de nuestros días se encuentra es indispensable la perseverancia para poder abatir nuestras energías indeseables y nuestros agregados psíquicos. La entropía se ha hecho un monstruo dentro de nosotros y paraliza, cuando quiere, todo esfuerzo que queramos hacer por cambiar nuestra naturaleza. «Si no cambiamos nuestra naturaleza NO HALLAREMOS LO QUE BUSCAMOS», reza una de las cuatro reglas fundamentales del arte alquímico. No se puede avanzar ni tan siquiera un paso si no somos PERSEVERANTES EN LA ACCIÓN. Esto conlleva hacernos disciplinados en todo momento, no solo a veces. Es importante ser disciplinados en nuestras oraciones, en nuestras prácticas, en nuestras misiones para con la humanidad, en nuestros compromisos, etc., etc., etc. De la perseverancia nacen los TITANES, querido lector. Muchas veces nos entusiasmamos con determinada práctica porque la hallamos interesantísima, pero nos olvidamos de que los resultados no siempre son inmediatos. «Nada se da por regalado», dice el Maestro Samael, y hasta el Reino de los Cielos tiene un precio y se llama PERSEVERANCIA.

La fidelidad: En los misterios es indispensable recordar la imperiosa necesidad de la fidelidad. Esta debe ser tenida en cuenta para con el Gurú que orienta nuestros pasos, para con nuestros compromisos ante la Blanca Hermandad, para con el cónyuge a fin de que podamos ver los frutos del trabajo alquímico, para con el Padre… Aquellos que se engolosinan con cualquier doctrina que promete fenómenos y andan de escuelita en escuelita, deben olvidarse de alcanzar la autorrealización, es imposible. No debemos nunca cambiar nuestra primogenitura por un plato de lentejas. Maestros ha habido que cambiaron su Maestría por querer más poderes metafísicos ofrecidos por personajes que en el fondo eran una trampa en nuestro camino y traicionan de este modo a su Gurú y al camino mismo. Recordemos al Bodhisattva del Maestro Sanfragarata ─David Valencia─, que traicionó al V.M. Samael para irse a engrosar las filas de un mago Negro llamado Omar Cherenzi Lind…

El refinamiento alquímico: Una de las cosas importantes para alcanzar a realizar LA GRAN OBRA INTERIOR tiene por base el refinamiento sexual. Si es el Ego animal quien practica la Alquimia es obvio que nunca alcanzaremos a blanquear nuestras aguas genesíacas, y si las aguas siempre permanecen NEGRAS, alquímicamente hablando, es claro que no habrá entonces ningún avance en nuestro trabajo. Si, por el contrario, es nuestra Esencia quien realiza el sacramento del amor, entonces nuestras aguas alcanzarán el color rojizo al ser fecundadas por la electricidad del Espíritu Santo. De esta manera surgirá en nosotros el despertar del Fuego Sagrado y el correspondiente avance espiritual añadido.

El miedo a la muerte del Yo: Necesitamos ser radicales y determinados en lo tocante a provocar la muerte del MÍ MISMO, del SÍ MISMO, etc., etc. Muchas personas, cuando se enfrentan realmente al YO, terminan retrocediendo ante respuestas instintivas u obscuras del Ego animal. Esto les produce escalofríos, temblores, aparentes fiebres, temores, angustias, soledades, problemas para dormir, etc., etc. El devoto tiene que saber que cada vez que el YO se siente amenazado recurre a muchos trucos o tretas con tal de quitarnos la voluntad de acabar con él. La psicología oficial no conoce para nada la verdadera naturaleza del Yo, y cuando algún devoto acude a los psicólogos lleno de miedo entonces dichos psicólogos o psiquiatras le recomiendan a dicho devoto que viva su vida sin trabas, sin reglas, que les dé rienda suelta a sus instintos porque si no, dicen ellos, terminará frustrado. Allí es cuando la falsa psicología ataca al Gnosticismo considerándolo una secta que impide a los seres humanos vivir una vida tranquila. No olvidemos que la psicología está divorciada de sus orígenes y se limita a recomendar a los pacientes innumerables listas de fármacos, sobre todo fármacos relajantes y para dormir. De esta manera el sujeto humano está idiotizado permanentemente.

El sacrificio por la humanidad: Todos los tres factores que constituyen la Revolución de la Conciencia son IMPORTANTES, empero, el tercer factor ─sacrificio voluntario por nuestro prójimo─ es indispensable, absolutamente indispensable. Solamente pagando nuestras deudas que tenemos acumuladas ante la Gran Ley es posible que esta le dé permiso a nuestra DIVINA MADRE INTERIOR para que nos elimine nuestros agregados psicológicos indeseables. Igualmente, el avance de nuestro Fuego Sagrado está relacionado con los méritos que hagamos ante los ojos del Karma. No existe ningún Adepto que se haya autorrealizado sentadito en una poltrona detrás de su escritorio. Esto no existe. Por otra parte, una forma de romper la LEY DE LA ENTROPÍA dentro de nosotros es, justamente, practicando el sacrifico por la humanidad. No debemos confundir EL SACRIFICO POR LA HUMANIDAD con esa otra cosa tremendamente egoica que sería SACRIFICAR A LA HUMANIDAD, son dos cosas muy diferentes: la primera es altruista y filantrópica, la segunda es absolutamente egoica.

La necesidad de la paciencia: Dice el Maestro Samael que estos estudios son para personas pacientes. Los impacientes deben alejarse de la Gnosis. Aquellos que quieren ver resultados inmediatos de tal o cual práctica, los que andan ansiando poderes, los que quieren llegar a la Maestría de manera codiciosa, terminarán fracasados. El Padre suele ponernos a prueba en nuestro amor hacia Él y en lo referente a nuestra PERSEVERANCIA y, si no damos la talla, el mismo SER nos alejará más y más de nuestros objetivos.

Huir del orgullo y la mitomanía: Estas dos enfermedades psicológicas han sacado del camino a miles y miles de personas. El no querer sacrificar nuestro orgullo místico y nuestra mitomanía o megalomanía ─enfermedades presentes en todo ser humano─ ha provocado que muchas personas de gran valía esotérica hayan terminado fracasando. Recordemos a Simón el Mago, quien a causa de su orgullo místico no quiso seguir al V.M. Aberamentho y terminó involucionando. Recordemos, asimismo, al mismísimo autor del Apocalipsis cristiano, el Bodhisattva del Maestro JOHANI o IOANES, quien estando caído estaba empezando a levantarse del lodo de la tierra y, por orgullo místico, no quiso finalmente seguir las directrices del V.M. Samael; todo esto lo llevó al abismo.

La importancia de la humildad: Decía el Maestro Samael: «Para alcanzar la sabiduría hay que ser humildes y después de alcanzada hay que ser más humildes todavía»… Un proverbio gnóstico dice: «La paciencia es la escala de los gnósticos y la humildad la puerta de su jardín»… Estas frases hablan por sí solas de la importancia de la humildad. La humildad no ama las discusiones, ni las imposiciones, ni la prepotencia, tampoco la intolerancia. La humildad habla cuando tiene que hablar y calla cuando tiene que callar, es la verdadera sabiduría… ¡Importante!: aquel que piensa de sí mismo que es humilde, cuando lo ha pensado, en ese momento ha dejado de ser humilde…..

El control de la palabra: Muchos neófitos no dan importancia al uso del verbo, olvidándose, por tanto, de que el verbo y el sexo son los dos polos de una misma jornada. Según como manejemos el verbo, la palabra, esto repercutirá en el desarrollo espiritual y en el desarrollo de nuestros fuegos secretos. No olvidemos jamás que si un día lográsemos la encarnación de nuestro Cristo íntimo, Él terminará por expresarse a través del verbo. VERBUM EST CODEX, se dice herméticamente.

Aguantar la soledad: Como quiera que no todo el mundo consigue tener en cuenta todo lo que aquí expresamos en renglones anteriores, la consecuencia de ello es que, seguramente, aquellos que sí lo consigan terminen siendo MUY POCOS y eso se traduce en el hecho de que, internamente y externamente, viviremos siempre SOLOS. Pocas personas comprenderán al caminante del sendero hermético. Muchos lo apreciarán, le ofrecerán su amistad, hasta le harán invitaciones a muchas cosas agradables, pero eso NO SIGNIFICA QUE COMPRENDAN A LOS VIAJEROS que enrumban sus pasos hacia el Padre. Normalmente, los que están viviendo el camino deben acostumbrarse a cargar siempre UNA SOLEDAD ESPANTOSA POR DENTRO, aunque estén rodeados de personas por fuera. Así es este camino, estimado lector. El viajero sabe que solo el SER lo entiende y que solamente el SER puede calmar, cuando así lo desee, esa soledad a través de vivencias sagradas en los mundos internos.

Así, por tanto, estas son algunas ─no todas─ de las pautas que hemos de tomar en cuenta para arribar a buen puerto en esta búsqueda de nuestro Vellocino de Oro, nuestra propia Piedra Filosofal.

Os entrego ahora unas frases para la reflexión:

«En esta vida la paciencia ha de ser el pan de cada día, pero la necesitamos en particular para nosotros porque nadie se nos hace tan pesado como nosotros mismos».

San Francisco de Sales

«Los males que no tienen fuerza para acabar con la vida no la han de tener para acabar con la paciencia».

Cervantes

«La palabra es más poderosa que el cañón».

José de Laz y Caballero

«Para ser pesimista basta dirigir una mirada superficial a las cosas: el contraste de luz y de sombra más sombra que luz se revela inmediatamente aun al sentido menos perspicaz. Para ser optimista es precisa una penetración muy honda y reflexiva de los hechos; es menester hurgar profundamente en las entrañas de la vida y sorprender su lógica maravillosa».

Amado Nervo

ACCIPE DAQVE FIDEM.

Recibe mi palabra y dame la tuya’─.

Kwen Khan Khu

Français:

Amis et amies :

Je vous fais parvenir quelques mots à propos de :  

L’ODYSSÉE DE VIVRE LE CHEMIN SECRET OU CHEMIN HERMÉTIQUE  

Nous lisons constamment des phrases relatives à ce que nous appelons Chemin Hermétique ou Chemin Secret, et dans la majorité de ces phrases, on met particulièrement l’accent sur le fait qu’il ne finit par être compris, accepté et vécu que par UN PETIT NOMBRE. De même, des phrases allusives à la même chose nous le rappellent comme celles-là qui soulignent : « De mille qui me cherchent, un me trouve ; de mille qui me trouvent, un me suit, et de mille qui me suivent un est mien ! ». D’autre part, Basilide ajoutait : « De dix mille hommes qui cherchent la libération, deux l’obtiendront », etc., etc., etc.

Tout cela a fait croire à de nombreuses personnes que ce chemin est réservé à une élite, mais cette élite n’existe pas. Ce qui existe, cher lecteur, c’est un dévouement total aux règles que ce chemin exige aux chercheurs de la Vérité et les âmes ne sont pas toujours disposées à laisser absolument tout pour se livrer à cela que nous appelons Dieu. Nous répétons à nouveau ce proverbe qui nous dit : « Dieu n’a pas d’enfants préférés, mais des enfants qui le préfèrent »…

Voyons, par exemple, certaines de ces règles :

La force des aspirations : Il faut dire que les forces animiques qui aspirent à se connecter aux divin Grand Architecte ne sont pas les mêmes chez toutes les personnes. En cela, il existe, disons, la fameuse sélection naturelle très présente dans la vie des règnes de la nature et, aussi étrange que cela puisse paraître, elle existe aussi dans les choses spirituelles. N’oublions pas, pour comble, que CE NE SONT PAS TOUTES LES MONADES qui stimulent leurs Essences à s’intégrer avec elles, c’est-à-dire, à SE RELIER à nouveau à l’UNITÉ PRIMORDIALE. Nous rencontrons ainsi des personnes très intrépides, courageuses, audacieuses, etc., etc., etc., et, en revanche, il en existe de nombreuses autres qui sont peureuses, craintives, satisfaites, paresseuses, incertaines, enfin, sans grandes aspirations dans leur intérieur…

La connaissance de la doctrine : Il est évident que, le Chemin Ésotérique étant quelque chose de nouveau et de très ancien à la fois, ce qui est sûr c’est que le sentier de l’Autoréalisation Intime implique une série de facteurs qu’il est nécessaire de connaître. Ces caractéristiques sur le sentier rocailleux n’avaient jamais été exposées à l’humanité d’une manière publique et à la portée de tous, et ce ne fut qu’avec l’arrivée du Gnosticisme contemporain qu’on a pu offrir aux gens le dénommé Chemin Hermétique. Ce fut possible grâce au V.M. Samael Aun Weor, qui a obtenu la permission de la Fraternité Blanche pour dévoiler les détails de la traversée qui doit nous mener au Père de toutes les lumières. Il est indiscutable qu’enseigner tout ce qui concerne le retour à la divinité impliqua l’élaboration d’une doctrine extrêmement profonde et vaste, ce qui poussa le V.M. Samael à écrire plus de soixante-dix œuvres extraordinaires, en plus de toutes les centaines de conférences qu’il dut donner dans les dénommées chambres avancées et supérieures de nos études et qui finirent par former ce que AGEAC a offert aujourd’hui à l’humanité sous le titre de LE CINQUIÈME ÉVANGILE. Donc, je l’ai toujours dit et je le répète dans ce message : celui ou celle qui ne veut pas échouer dans son pèlerinage ésotérique a besoin de dévorer, manger ou avaler tout ce matériel que le V.M. Samael a confectionné durant des années justement pour éviter que les dangers externes et internes qui entourent cette traversée ne lui ferment le passage !!!

L’amour de Dieu au-dessus de toute chose : Ce commandement, bien qu’il soit écrit dans le décalogue mosaïque, n’a jamais été réellement étudié à fond par l’humanité. Pour commencer, on n’a même pas, parmi les multitudes, l’idée claire de ce qu’est Dieu, et, évidemment, comment allons-nous aimer quelqu’un ou quelque chose dont nous ne connaissons pas la nature ? À cet égard, une grande partie de ce fait catastrophique retombe sur les RELIGIONS CONNUES qui, durant des siècles, ont subi des purges doctrinales pour les adapter aux conventionnalismes des gens et, ainsi, obtenir des intérêts obscurs ─ c’est-à-dire : de l’argent, des temples fastueux, du pouvoir politique, des petites parcelles dans les cieux, etc., etc., etc. ─. Une religion mutilée se transforme en UN CHEMIN AVEUGLE ou une IMPASSE, et à cause de cela, nous voyons aujourd’hui les masses sociales indifférentes aux choses spirituelles, car elles voient que ce qui est prêché avec la parole ne coïncide pas avec les faits. Ceci a été très grave, terriblement grave…

Le renoncement aux attachements : S’il existe un obstacle qui empêche les âmes de vouloir s’intégrer au divin, il est constitué par les ATTACHEMENTS. L’humanoïde rationnel, à cause de son auto-méconnaissance sur lui-même, n’a pas su cultiver les émotions supérieures et, par conséquent, il a été entraîné par les émotions inférieures. L’une de ces émotions inférieures est constituée par les attachements. Nous sommes attachés à notre famille ─ au lieu de considérer l’humanité entière comme notre famille ─, attachés à notre travail de tous les jours ─ motivés par le Moi de la peur : peur de ne pas avoir d’argent, peur de ne pas avoir d’aliments, peur du futur, peur du qu’en dira-t-on, etc., etc., etc.─, nous sommes également attachés à nos enfants ─ en ignorant que chaque personne a son propre destin et doit l’accomplir, que cela nous plaise ou non ─… Et ce fut la cause pour laquelle beaucoup d’âmes qui avaient des valeurs internes ont finalement rejeté le chemin, en estimant que nous avons besoin, comme les poules, d’avoir nos poussins près de nous, une erreur très regrettable… Nous sommes attachés aux traditions familiales et, ainsi, si mon père physique est militaire eh bien moi aussi je serai militaire ; si mon oncle est un curé paroissial, eh bien je serai aussi prêtre ; si ma famille a toujours été commerçante, eh bien je serai aussi commerçant… Toutes ces stupidités se transforment en obstacles pour nous lancer en quête de l’éternel, de l’immuable, c’est-à-dire de la Vérité. Il y a ceux qui se targuent d’être attachés d’une manière très forte à leur fameuse PATRIE, alors que notre patrie devrait être la Terre. Ces conceptions patriotiques sont à la base de nombreuses guerres qui ont détruit des peuples entiers au cours de l’histoire et tout ça pour rien…

La persévérance : S’il existe un ingrédient fondamental dans le chemin vers l’ÊTRE, cet ingrédient s’appelle PERSÉVÉRANCE. Dans l’état dans lequel l’être humain de notre époque se trouve, la persévérance est indispensable pour pouvoir abattre nos énergies indésirables et nos agrégats psychiques. L’entropie est devenue un monstre à l’intérieur de nous et paralyse, quand elle veut, tout effort que nous voulons faire pour changer notre nature. « Si nous ne changeons pas notre nature, NOUS NE TROUVERONS PAS CE QUE NOUS CHERCHONS », dit l’une des quatre règles fondamentales de l’art alchimique. On ne peut avancer ni même d’un pas si nous ne sommes pas PERSÉVÉRANTS DANS L’ACTION. Cela implique de devenir disciplinés à tout moment, pas seulement parfois. Il est important d’être disciplinés dans nos prières, dans nos pratiques, dans nos missions pour l’humanité, dans nos engagements, etc., etc., etc. De la persévérance naissent les TITANS, cher lecteur. Nous nous emballons très souvent pour une pratique spécifique parce que nous la trouvons très intéressante, mais nous oublions que les résultats ne sont pas toujours immédiats. « Rien n’est donné en cadeau », dit le Maître Samael, et même le royaume des cieux a un prix et il s’appelle PERSÉVÉRANCE.

La fidélité : Dans les mystères, il est indispensable de rappeler la nécessité impérieuse de la fidélité. Celle-ci doit être prise en compte envers notre Gourou qui oriente nos pas, envers nos engagements devant la Fraternité Blanche, envers le conjoint afin que nous puissions voir les fruits du travail alchimique, envers le Père… Ceux qui sont alléchés par n’importe quelle doctrine qui promet des phénomènes et qui vont de petite école en petite école, doivent oublier d’atteindre l’autoréalisation, c’est impossible. Nous ne devons jamais échanger notre primogéniture contre un plat de lentilles. Il y a eu des Maîtres qui ont échangé leur Maîtrise contre le fait de vouloir plus de pouvoirs métaphysiques offerts par des personnages qui, au fond, étaient un piège dans notre chemin et ils trahissent ainsi leur Gourou et le chemin lui-même. Souvenons-nous du Bodhisattva du Maître Sanfragarata ─ David Valencia ─, qui a trahi le V.M. Samael pour aller rejoindre les rangs d’un mage Noir appelé Omar Cherenzi Lind…

Le raffinement alchimique : Une des choses importantes pour arriver à réaliser LE GRAND ŒUVRE INTÉRIEUR a pour base le raffinement sexuel. Si c’est l’Ego animal qui pratique l’Alchimie, il est évident que nous ne réussirons jamais à blanchir nos eaux génésiaques, et si les eaux restent toujours NOIRES, alchimiquement parlant, il est clair qu’il n’y aura alors aucun progrès dans notre travail. Si, au contraire, c’est notre Essence qui réalise le sacrement de l’amour, alors nos eaux atteindront la couleur rougeâtre en étant fécondées par l’électricité de l’Esprit Saint. L’éveil du Feu Sacré surgira ainsi en nous, ainsi que le correspondant progrès spirituel ajouté.

La peur de la mort du Moi : Nous avons besoin d’être radicaux et déterminés concernant le fait de provoquer la mort du MOI-MÊME, du SOI-MÊME, etc., etc. De nombreuses personnes, quand elles affrontent vraiment le MOI, finissent par reculer devant les réponses instinctives ou obscures de l’Ego animal. Cela leur produit des frissons, des tremblements, des fièvres apparentes, des craintes, des angoisses, de la solitude, des problèmes pour dormir, etc., etc. Le dévot doit savoir qu’à chaque fois que le MOI se sent menacé, il a recours à beaucoup de trucs ou de ruses afin de nous enlever la volonté d’en finir avec lui. La psychologie officielle ne connait pas du tout la vraie nature du Moi, et quand un dévot rempli de peur va voir les psychologues, alors ces psychologues ou psychiatres recommandent à ce dévot de vivre sa vie sans entraves, sans règles, de donner libre cours à ses instincts car sinon, disent-ils, il deviendra frustré. C’est là que la fausse psychologie attaque le Gnosticisme, le considérant comme une secte qui empêche les êtres humains de vivre une vie tranquille. N’oublions pas que la psychologie est divorcée de ses origines et se limite à recommander aux patients d’innombrables listes de médicaments, surtout des médicaments relaxants et pour dormir. Ainsi, l’individu humain est abruti de façon permanente.

Le sacrifice pour l’humanité : Tous les trois facteurs qui constituent la Révolution de la Conscience sont IMPORTANTS, mais le troisième facteur ─ sacrifice volontaire pour notre prochain ─ est indispensable, absolument indispensable. Ce n’est qu’en payant nos dettes que nous avons accumulées devant la Grande Loi qu’il est possible que celle-ci donne la permission à notre DIVINE MÈRE INTÉRIEURE pour qu’elle élimine nos agrégats psychologiques indésirables. De même, la progression de notre Feu Sacré est liée aux mérites que nous obtenons aux yeux du Karma. Il n’existe aucun Adepte qui se soit autoréalisé assis dans un fauteuil derrière son bureau. Ça n’existe pas. D’autre part, une manière de briser la LOI DE L’ENTROPIE à l’intérieur de nous est, justement, en pratiquant le sacrifice pour l’humanité. Nous ne devons pas confondre LE SACRIFICE POUR L’HUMANITÉ avec cette autre chose terriblement égoïque que serait SACRIFIER L’HUMANITÉ, ce sont deux choses très différentes : la première est altruiste et philanthropique, la seconde est absolument égoïque.

La nécessité de la patience : Le Maître Samael dit que ces études sont pour les personnes patientes. Les impatients doivent s’éloigner de la Gnose. Ceux qui veulent voir les résultats immédiats de telle ou telle pratique, ceux qui ont soif de pouvoirs, ceux qui veulent atteindre la Maîtrise d’une manière avide, finiront par échouer. Le Père tend à nous mettre à l’épreuve dans notre amour pour Lui et en ce qui concerne notre PERSÉVÉRANCE et, si nous ne sommes pas à la hauteur, l’ÊTRE lui-même nous éloignera de plus en plus de nos objectifs.

Fuir de l’orgueil et de la mythomanie : Ces deux maladies psychologiques ont sorti du chemin des milliers et des milliers de personnes. Le fait de ne pas vouloir sacrifier notre orgueil mystique et notre mythomanie ou mégalomanie ─ maladies présentes dans tout être humain ─ a provoqué que de nombreuses personnes d’une grande valeur ésotérique aient fini par échouer. Rappelons-nous Simon le Magicien qui, à cause de son orgueil mystique, n’a pas voulu suivre le V.M. Aberamentho et a fini par involuer. Rappelons-nous, également, l’auteur de l’Apocalypse chrétienne, le Bodhisattva du Maître JOHANI ou IOANES, qui, étant tombé, était en train de commencer à se lever de la boue de la terre et, par orgueil mystique, il n’a finalement pas voulu suivre les directives du V.M. Samael ; tout cela l’a mené à l’abîme.

L’importance de l’humilité : Le Maître Samael disait : « Pour atteindre la sagesse, il faut être humbles ; et après l’avoir atteinte, il faut être encore plus humbles »… Un proverbe gnostique dit : « La patience est l’échelle des gnostiques et l’humilité la porte de leur jardin » Ces phrases parlent d’elles-mêmes de l’importance de l’humilité. L’humilité n’aime pas les débats, ni les impositions, ni la prépotence, non plus l’intolérance. L’humilité parle quand elle doit parler et se tait quand elle doit se taire, c’est la vraie sagesse… Important ! : celui qui pense de lui-même qu’il est humble, quand il l’a pensé, a cessé à ce moment-là d’être humble…..

Le contrôle de la parole : Beaucoup de néophytes n’accordent pas d’importance à l’usage du verbe, oubliant, par conséquent, que le verbe et le sexe sont les deux pôles d’une même journée. Selon la manière dont nous manions le verbe, la parole, cela se répercutera sur le développement spirituel et sur le développement de nos feux secrets. N’oublions jamais que si nous parvenons un jour à l’incarnation de notre Christ intime, Il finira par s’exprimer à travers le verbe. VERBUM EST CODEX, dit-on hermétiquement.

Supporter la solitude : Comme tout le monde n’arrive pas à tenir compte de tout ce que nous exprimons dans les lignes précédentes, la conséquence en est que, certainement, ceux qui y arrivent finissent par être TRÈS PEU et cela se traduit en le fait qu’internement et extérieurement, nous vivrons toujours SEULS. Peu de personnes comprendront le marcheur du sentier hermétique. Beaucoup l’apprécieront, lui offriront leur amitié, lui feront même des invitations à beaucoup de choses agréables, mais cela NE SIGNIFIE PAS QU’ILS COMPRENNENT LES VOYAGEURS  qui dirigent leurs pas vers le Père. Normalement, ceux qui vivent le chemin doivent s’habituer à toujours supporter UNE SOLITUDE ÉPOUVANTABLE À L’INTÉRIEUR, bien qu’ils soient entourés de personnes à l’extérieur. Ce chemin est ainsi, cher lecteur. Le voyageur sait que seul l’ÊTRE le comprend et que seul l’ÊTRE peut calmer, quand il le désire ainsi, cette solitude par des expériences sacrées dans les mondes internes.

Ainsi, par conséquent, voilà quelques-unes ─ pas toutes ─ des règles dont nous devons tenir compte pour arriver à bon port dans cette quête de notre Toison d’Or, notre propre Pierre Philosophale.

Je vous remets maintenant quelques phrases pour la réflexion :

« Dans cette vie, la patience doit être le pain quotidien, mais nous en avons particulièrement besoin pour nous, car personne ne nous est aussi pénible que nous-mêmes ».

Saint François de Sales

« Les maux qui n’ont pas de force pour mettre fin à la vie, ne doivent pas en avoir pour mettre fin à la patience ».

Cervantes

« La parole est plus puissante que le canon ».

José de Laz y Caballero

« Pour être pessimiste, il suffit de jeter un regard superficiel sur les choses : le contraste de lumière et d’ombre plus ombre que lumière se révèle immédiatement même au sens moins perspicace. Pour être optimiste, une pénétration très profonde et réflexive des faits est nécessaire : il faut fouiller profondément dans les entrailles de la vie et surprendre sa logique merveilleuse ».

Amado Nervo

ACCIPE DAQVE FIDEM.

Reçois ma parole et donne-moi la tienne’─.

Kwen Khan Khu

English:

Dear friends:

I am sending you some words in regards to:

THE ODYSSEY OF LIVING THE SECRET PATH OR THE HERMETIC PATH

We constantly read statements related to what we call the Hermetic Path or the Secret Path, and in most of these phrases there is a lot of emphasis on the fact that it always ends up being comprehended, accepted and lived only BY A FEW. Likewise, we are reminded of this by words alluding to the same thing as those that emphasize: “Among a thousand who seek me, one finds me, among a thousand who find me, one follows me, among a thousand who follow me, one is mine!”.  On the other hand, Basilides adds: “Out of ten thousand men who seek liberation, two will achieve it,” etc., etc., etc.

All this has led many people to believe that this path is reserved for an elite, but such elite does not exist. What does exist, dear reader, is a total devotion to the guidelines that this path demands of the seekers of Truth, and the souls are not always willing to leave absolutely everything in order to devote themselves to what we call God. Once again we repeat that proverb that tells us: “God does not have favorite children but has children who favor him…”

Let us see, for example, some of those guidelines:

The force of the longings: We have to say that the animic forces that long to connect with the divine Great Architect are not the same in all people. In this, we would say, there is the famous natural selection which is very present in the kingdoms of nature and, strange as it may seem, it also exist in the spiritual things. Let us not forget, to top it all off, that NOT ALL MONADS stimulate their Essences to integrate with them, that is, to once again RE-LINK with the PRIMORDIAL UNITY. Hence, we find people who are very intrepid, brave, daring, etc., etc., etc., and, on the other hand, there are many people who are easily scared, fearful, resigned, lazy, doubtful, in short, without great longings in their interior… 

The knowledge of the doctrine:  It is obvious that, since the Hermetic Path is something new and at the same time something very ancient, it is true that the path of the Intimate Self-Realization involves a series of factors that it is necessary to know. These guidelines about that rocky path had never been publicly exposed to humanity and within everyone’s reach, and it was only with the arrival of the contemporary Gnosticism that the so-called Hermetic Path could be offered to people. This was possible thanks to the V.M. Samael Aun Weor, who obtained permission from the White Brotherhood to reveal the details of the journey that is to take us to the Father of all lights.

Unquestionably, teaching everything about the return to divinity involved the elaboration of a very profound and extensive doctrine, all of which urged the V.M. Samael to write more than seventy extraordinary books, apart from all the hundreds of conferences that he had to give in the so-called advanced and superior chambers of our studies, and which ended up constituting what AGEAC has offered the humanity today with the title of THE FIFTH GOSPEL. Well then, I have always said it and I repeat it in this message: every person who does not want to fail in their esoteric pilgrimage, needs to devour, eat or swallow all this material that the V.M. Samael composed throughout the years in order to prevent the external and internal dangers that surround the journey from blocking them!!!

The love for God above all things: This commandment, although written in the Mosaic Decalouge, has never really been thoroughly studied by humanity. To begin with, there is not even a clear idea among the multitudes of what God is, and, obviously, how can we love someone or something if we do not know their nature?

In this point, much of this catastrophic fact falls upon the KNOWN RELIGIONS that, for centuries, have been suffering doctrinal purges to adapt them to the conventions of the people and, in this way, obtain obscure interests ─namely: money, lavish temples, political power, little parcels in heaven, etc., etc., etc. ─. A mutilated religion becomes a BLIND PATH or a DEAD END STREET, and because of this, today we see the social masses disinterested in spiritual things, for they see that what is preached with the word does not coincide with the facts. This has been very serious, tremendously serous…

The renunciation of attachments: If there is an obstacle that prevents souls from wanting to integrate with the divine, it comes to be constituted by ATTACHMENTS. The rational humanoid, due to the lack of knowledge about himself, has failed to cultivate the superior emotions and, as a consequence, he has been dragged down by inferior emotions. One of those inferior emotions is made up of attachments. We are attached to our family ─instead of considering the entire humanity as our family─, attached to our daily work ─motivated by the “I” of fear: fear of not having money, fear of not having food, fear of the future, fear of what others will say, etc., etc., etc.─, likewise, we are attached to our children ─ignoring the fact that each person has their own destiny and must fulfill it whether we like it or not─….

And this has been the reason why many souls who had inner values finally rejected the path, considering that we need, like hens, to have our chicks close to us, which is a very unfortunate mistake… We are attached to family traditions and, in this way, if my physical father is a military man, then I will also be a military man, if my uncle is a parish priest, then I will also be a priest, if my family has always been merchants, I will also be a merchant… All these stupidities become obstacles to launch ourselves in search of the eternal, the immutable, that is, the Truth. There are those who boast of being very strongly attached to their famous HOMELAND, when our homeland should be the Earth. These patriotic conceptions are at the base of many wars that have destroyed entire peoples in the course of history and everything has been for nothing…

Perseverance: If there is a fundamental ingredient on the path toward the BEING, that ingredient is called PERSEVERANCE. In the state in which the human being of our days is, perseverance is indispensable in order to be able to demolish our undesirable energies and our psychological aggregates. Entropy has become a monster within us and it paralyzes, whenever it wants, every effort that we want to make to change our nature. “If we do not change our nature WE WILL NOT FIND WHAT WE SEEK”, says one of the four fundamental rules of the alchemical art. We cannot advance even one step if we are not PERSEVERANT IN ACTION.

This involves making us disciplined at all times, not just sometimes. It is important to be disciplined in our prayers, in our practices, in our commitments toward humanity, in our oaths, etc., etc., etc. TITANS are born from perseverance, dear readers. Many times we become enthusiastic about a certain practice because we find it very interesting, but we forget that the results are not always immediate. “Nothing is given for free,” says Master Samael, and even the kingdom of heaven has a price and it is called PERSEVERANCE.

Fidelity: In the mysteries, it is essential to remember the pressing need for fidelity. This must be taken into account with the Guru who guides our steps, with our commitments before the White Brotherhood, with the spouse so that we can see the fruit of the alchemical work, with the Father… Those who are enticed by any doctrine that promises phenomena and go from school to school, must forget about attaining self-realization, it is impossible. We must never change our birthright for a plate of lentils. There have been Masters who have changed their Mastery for wanting more metaphysical powers offered by characters who in reality were a trap on our path and thus betray their Guru and the path itself. Let us remember the Bodhisattva of the Master Sanfragarata ─David Valencia─, who betrayed the V.M. Samael in order to join the ranks of a Black magician called Omar Cherenzi Lind…

The alchemical refinement:  One of the important things to achieve in the making of the GREAT INNER WORK is based on sexual refinement. If it is the animal Ego who practices Alchemy, it is obvious that we will never be able to whiten our genesiac waters, and if the waters always remain BLACK, alchemically speaking, it is clear that then there will be no advancement in our work. If, on the other hand, it is our Essence who perform the sacrament of love, then our waters will become red when fertilized by the electricity of the Holy Spirit. In this way, the awakening of the Sacred Fire and the added corresponding spiritual advancement will arise within us.

Fear of the death of the Ego: We need to be radical and determined when it comes to provoking the death of the MYSELF, of the ONESELF, etc., etc., etc. Many people, when they are really facing the “I”, they end up retreating before the instinctive or dark answers of the animal Ego. This produces chills, shivering, apparent fevers, fears, anxiety, loneliness, sleeping problems, etc., etc. The devotee had to know that every time the “I” feels threatened, it resorts to many tricks or ruses with the purpose of eliminating the will to finish it off. Official psychology knows nothing about the true nature of the “I”, and when some devote goes to the psychologists full of fear, then those psychologists or psychiatrists recommend that devotee to live his life without constraints, without rules, to give free rein to his instincts because if not, they say, he will end up frustrated. This is when the false psychology attacks Gnosticism, considering it a sect that prevents human beings from living a quiet life. Let us not forget that psychology is divorced from its origins and limits itself to recommending innumerable lists of drugs to patients, especially relaxing and sleeping drugs. In this way the human being is permanently stupified. 

Sacrifice for humanity: All three factors that constitute the Revolution of the Consciousness are IMPORTANT, however, the third factor ─voluntary sacrifice for our fellow being─ is indispensable, absolutely indispensable. Only by paying our debts that we have accumulated before the Great Law is it possible for it to give permission to our INNER DIVINE MOTHER to eliminate our undesirable psychological aggregates. Likewise, the advancement of our Sacred Fire is related to the merits that we make before the eyes of the Karma. There is no Adept who has self-realized sitting on a chair behind his desk. This does not exist. On the other hand, a way to break the LAW OF ENTROPY within us is, precisely, by practicing the sacrifice for humanity. We must not confuse THE SACRIFICE FOR HUMANITY with this other tremendously egoic thing which would be THE SACRIFICE OF HUMANITY, they are two very different things: the first is altruistic and philanthropic, and the second is absolutely egotistic.

The need to have patience: Master Samael says that these studies are for patient people. The impatient ones must stay away from Gnosis. Those who want to see immediate results of this or that practice, those who go around craving powers, those who want to reach Mastery in a greedy way, will end up failing. The Father tends to test us in our love for Him and with regards to our PERSEVERANCE and, if we do not measure up, the BEING Himself will keep us further and further from our objectives.

To flee from pride and mythomania: These two psychological illnesses have taken thousands of people out from the path. Not wanting to sacrifice our mystical pride and our mythomania or megalomania ─illnesses that present in every human being─ has caused many people of great esoteric value to end up failing. Let us remember Simon the Magician, who because of his mystical pride did not want to follow the V.M. Aberamentho and ended up involuting. Let us also remember the very author of the Christian Apocalypse, the Bodhisattva of the Master JOHANI or IOANES, who, being fallen, began to rise from the mud of the earth and, out of mystical pride, he finally did not want to follow the directions of the V.M. Samael; all of which led him to the abyss.

The importance of humility: Master Samael used to say: “In order to achieve wisdom, one has to be humble and after reaching it one has to be even more humble…” A Gnostic proverb says: “Patience is the scale of the Gnostics and humility is the door to their garden…” These phrases speak for themselves of the importance of humility. Humility does not love arguments, nor impositions, nor arrogance, nor intolerance. Humility speaks when it has to speak and remain silent when it has to be silent, it is true wisdom… Important!: he who thinks of himself as humble, when he has thought about it, at that moment he has ceased being humble…

The control of the word: Many neophytes do not give importance to the use of the verb, forgetting, therefore, that the verb and sex are the two poles of the same journey. Depending on how we handle the verb, the word, it will have its repercussions on the spiritual development and the development of our secret fires. Let us never forget that if one day we attain the incarnation of our intimate Christ, He will end up expressing Himself through the verb. VERBUM EST CODEX, it is said hermetically.

Endure loneliness: Since not everyone manages to take to heart  everything we expressed here in the previous lines, the consequence of this is that, surely, those who manage to do so end up being VERY FEW, and that translates into the fact that, internally and externally, we will always live ALONE.

Few people will understand the walker on the hermetic path. Many will appreciate him, they will offer him their friendship, they will even invite him to many pleasant things, but that DOES NOT MEAN THAT THEY UNDERSTAND THE TRAVELERS who set their steps toward the Father. Normally, those who are living the path should get used to always carrying A DREADFUL SOLITUDE INSIDE, even if they are surrounded by people on the outside. Such is the path, dear reader. The traveler knows that only the BEING understands him and that only the BEING can calm that loneliness, when he so wishes, through sacred experiences in the inner worlds.

So, therefore, these are some ─not all─ of the guidelines that we must take into account in order to arrive at a good harbor in our search for our Golden Fleece, our own Philosopher’s Stone.

I now give you some phrases for reflection:

 “In this life patience must be our daily bread, but we need it in particular for ourselves because no one is as burdensome as ourselves.”

Saint Francis de Sales

“Evils that have no strength to end life should not have it to end patience.”

Cervantes

 “The word is more powerful than the cannon.”

José de Laz and Caballero

“To be pessimistic it is enough to direct a superficial glance at things: the contrast of light and shadow more shadow than light is immediately revealed even to the least perceptive sense. To be optimistic, it is necessary to have a very deep and reflective insight into the facts, it is necessary to delve deep into the depths of life and surprise its wonderful logic.”

Amado Nervo

ACCIPE DAQVE FIDEM.

─‘Receive my word and give me yours’─.

Kwen Khan Khu

Română:

Prieteni și prietene:

Vă transmit câteva litere cu privire la:

ODISEEA TRĂIRII DRUMULUI SECRET SAU A DRUMULUI HERMETIC

În mod constant citim fraze relaționate cu ceea ce numim Drum Hermetic sau Drum Secret, și în majoritatea respectivelor fraze se pune mult accentul pe faptul că mereu ajunge prin a fi înțeles, acceptat și trăit doar de CÂȚIVA, PUȚINI. Deopotrivă, ne amintesc de el cuvinte aluzive la acesta precum cele care afirmă cu emfază: „Dintr-o mie care mă caută, unul mă găsește, dintr-o mie care mă găsesc, unul mă urmează și dintr-o mie care mă urmează, unul este al meu!”. Pe de altă parte, Basilide adăuga: „Din zece mii de oameni care caută eliberarea, doi o vor obține”, etc., etc., etc.

Toate acestea le-au făcut să creadă pe multe persoane că respectivul drum este rezervat unei elite, însă respectiva elită nu există. Ceea ce cu siguranță există, îndrăgit cititor, este o dăruire totală față de conduitele pe care acest drum le cere căutătorilor Adevărului și nu mereu sufletele sunt dispuse să lase absolut totul pentru a se dărui Aceluia pe care îl numim Dumnezeu. Din nou repetăm acel proverb care ne spune: „Dumnezeu nu are fii preferați, dar cu siguranță are fii care îl preferă”…

Să vedem, de exemplu, unele din respectivele conduite:

Forța năzuințelor: Trebuie să spunem că forțele animice care năzuiesc să se conecteze cu divinul Mare Arhitect nu sunt la fel la toate persoanele. În această direcție, am spune, există celebra selecție naturală foarte prezentă în viața regnurilor naturii și, chiar dacă ar părea ciudat, de asemenea aceasta există în chestiunile spirituale. Să nu uităm, culmea, că NU TOATE MONADELE le stimulează pe Esențele lor ca să se integreze cu Ele, adică să se RELEGE cu UNITATEA PRIMORDIALĂ. Astfel, întâlnim persoane foarte neînfricate, curajoase, riscante etc., etc., etc., și, pe de altă parte, există altele, multe, care sunt fricoase, temătoare, conformiste, leneșe, îndoielnice, în sfârșit, fără mari năzuințe în interiorul lor…

Cunoașterea doctrinei: Este evident că, fiind Drumul Hermetic ceva nou și în același timp foarte vechi, este cert că drumul Autorealizării Intime conține o serie de factori pe care este necesar să îi cunoaștem. Aceste linii directoare cu privire la cărarea pietroasă niciodată nu mai fuseseră expuse umanității într-o manieră publică și la îndemâna tuturor, și doar odată cu apariția Gnosticismului contemporan s-a putut oferi persoanelor așa-numitul Drum Hermetic. Acest lucru a fost posibil grație V.M. Samael Aun Weor, care a obținut permisiunea Fraternității Albe pentru a dezvălui toate detaliile călătoriei care trebuie să ne poarte până la Tatăl tuturor luminilor. Fără îndoială că a preda tot ceea ce privește întoarcerea la Divinitate a implicat elaborarea unei doctrine extrem de profunde și extinse, fapt care l-a împins pe V.M. Samael să scrie peste șaptezeci de opere extraordinare, pe lângă toate sutele de conferințe pe care a trebuit să le dicteze în așa-numitele camere avansate și superioare ale studiilor noastre și care au ajuns să constituie ceea ce astăzi AGEAC a oferit umanității cu titlul de A CINCEA EVANGHELIE. Așadar, am spus mereu acest lucru și îl repet în acest mesaj: toți cei sau toate cele care nu doresc să eșueze în pelerinajul lor ezoteric au nevoie să devoreze, să mănânce sau să înghită tot acel material pe care V.M. Samael l-a confecționat timp de ani de zile întocmai ca să evite ca pericolele externe sau interne care înconjoară respectiva drumeție să ne blocheze trecerea!!!

Iubirea față de Dumnezeu mai presus de toate lucrurile: Această poruncă, chiar dacă este scrisă în decalogul mozaic, niciodată nu a fost realmente studiată în mod profund de către umanitate. În primul rând, nici măcar nu se deține, în popor, ideea clară a ceea ce este Dumnezeu, și, evident: cum vom iubi pe cineva sau ceva despre care nu cunoaștem natura sa? În acest punct, o mare parte din acest fapt catastrofic li se datorează RELIGIILOR CUNOSCUTE care, de-a lungul secolelor, au suferit epurări doctrinare pentru a le adapta convenționalismelor persoanelor și, în acest mod, ca să obțină interese obscure (a se citi: bani, temple fastuoase, putere politică, parceluțe în ceruri etc., etc., etc.). O religie mutilată se convertește într-UN DRUM ORB sau o FUNDĂTURĂ, și din cauza acestui lucru vedem masele sociale dezinteresate de lucrurile spirituale, deoarece văd că cele predicate cu cuvântul nu coincid cu faptele. Acest lucru a fost foarte grav, teribil de grav…

Renunțarea la atașamente: Dacă există un obstacol care împiedică sufletele să dorească să se integreze cu divinul, acesta este constituit de către ATAȘAMENTE. Umanoidul rațional, din cauza necunoașterii de sine, nu a știut să cultive emoțiile superioare și, în consecință, a fost târât de către emoțiile inferioare. Una dintre acele emoții inferioare este constituită de atașamente. Suntem atașați la familia noastră (în loc să considerăm umanitatea întreagă ca și familia noastră), atașați de locul nostru de muncă de zi cu zi (motivați de Eul fricii: frica de a nu avea bani, frica de a nu avea alimente, frica față de viitor, frica de ce vor spune ceilalți, etc., etc., etc.), de asemenea suntem atașați de fiii noștri (ignorând faptul că fiecare persoană are propriul destin și trebuie să îl îndeplinească, fie că ne place sau nu)… Și acesta a fost motivul pentru care multe suflete care aveau valori interne în cele din urmă au respins drumul considerând că avem nevoie, ca și găinile, să îi avem lângă noi pe puișorii noștri, o totală și lamentabilă eroare… Suntem atașați de tradițiile familiale și, astfel, dacă tatăl meu fizic este militar atunci și eu voi fi militar, dacă unchiul meu este un preot parohial atunci eu deopotrivă voi fi sacerdot, dacă familia mea a fost mereu comerciantă atunci și eu voi fi comerciant… Toate aceste stupizenii se convertesc în obstacole pentru a ne lansa în căutarea eternului, a imutabilului, adică, a Adevărului. Există persoane care se laudă foarte tare cu atașamentul puternic față de celebra lor PATRIE, când patria noastră ar trebui să fie Pământul. Aceste concepții patriotice se găsesc la baza multor războaie care au distrus popoare întregi în decursul istoriei și totul a fost în van…

Perseverența: Dacă există vreun ingredient fundamental pe drumul către FIINȚĂ, acel ingredient se numește PERSEVERENȚĂ. În stadiul în care ființa umană din zilele noaste se găsește, este indispensabilă perseverența pentru a putea doborî energiile noastre nedorite și agregatele noastre psihice. Entropia a devenit un monstru în interiorul nostru și paralizează, atunci când vrea, orice efort pe care am dori să îl facem pentru a schimba natura noastră. „Dacă nu vom schimba natura noastră, NU VOM GĂSI CEEA CE CĂUTĂM”, spune una dintre cele patru reguli fundamentale ale artei alchimice. Nu se poate avansa nici măcar un pas dacă nu suntem PERSEVERENȚI ÎN ACȚIUNE. Acest lucru implică faptul de a fi disciplinați în orice moment, nu doar uneori. Este important să fim disciplinați în rugăciunile noastre, în practicile noastre, în misiunile noastre față de umanitate, în angajamentele noastre etc., etc., etc. Din perseverență se nasc TITANII, îndrăgit cititor. De multe ori ne entuziasmăm cu o anumită practică pentru că o găsim extrem de interesantă, dar uităm că rezultatele nu sunt mereu imediate. „Nimic nu se dă pe gratis”, spune Maestrul Samael, și până și Împărăția Cerurilor are un preț și se numește PERSEVERENȚĂ.

Fidelitatea: În mistere este indispensabil să ne aducem aminte de imperioasa necesitate a fidelității. Aceasta trebuie să fie avută în vedere față de Guru-ul care ne orientează pașii, față de angajamentele noastre înaintea Fraternității Albe, față de consort pentru ca să putem vedea roadele muncii alchimice, față de Tatăl… Aceia care se lasă seduși de orice doctrină care promite fenomene și sar din școlicică în școlicică, trebuie să își ia gândul de la atingerea autorealizării, este imposibil. Nu trebuie niciodată să schimbăm primul nostru născut pentru o farfurie cu linte. Au existat Maeștri care și-au schimbat Măiestria pentru că doreau mai multe puteri metafizice oferite de personaje care în fond sunt o capcană în drumul nostru și l-au trădat în acest mod pe Guru-ul lor și drumul însuși. Să ne aducem aminte de Maestrul Sanfragarata (David Valencia), care l-a trădat pe V.M. Samael pentru a merge să îngroașe rândurile unui mag negru numit Omar Cherenzi Lind…

Rafinamentul alchimic: Unul dintre lucrurile importante pentru a ajunge să realizăm MAREA OPERĂ INTERIOARĂ are la bază rafinamentul sexual. Dacă Egoul animal este cel care practică Alchimia este evident că niciodată nu vom ajunge să albim apele noastre genezice, și dacă apele mereu rămân NEGRE, vorbind din punct de vedere alchimic, este clar că nu va exista atunci niciun progres în munca noastră. Dacă, dimpotrivă, Esența noastră este cea care realizează sacramentul iubirii, atunci apele noastre vor atinge culoarea roșiatică atunci când vor fi fecundate de electricitatea Spiritului Sfânt. În acest fel se va ivi în noi trezirea Focului Sacru și corespunzătorul progres spiritual adițional.

Frica față de moartea Eului: Este nevoie să fim radicali și hotărâți în ceea ce privește provocarea morții lui MINE ÎNSUMI, a lui SINE ÎNSUȘI, etc., etc. Multe persoane, când se confruntă realmente cu EUL, ajung să se retragă, puși față în față cu răspunsurile instinctive sau obscure ale Egoului animal. Acesta le produce frisoane, tremurături, febre aparente, temeri, angoase, singurătăți, probleme pentru a dormi, etc., etc. Devotul trebuie să știe că de fiecare dată când EUL se simte amenințat recurge la multe trucuri sau feste în așa fel încât să ne lipsească de voința de a termina cu el. Psihologia oficială nu cunoaște deloc adevărata natură a Eului, și când vreun devot apelează la psihologi, plin de frică, atunci respectivii psihologi sau psihiatri îi recomandă respectivului devot să își trăiască viața fără dificultăți, fără reguli, să dea frâu liber instinctelor sale pentru că altfel, spun ei, va ajunge să fie frustrat. Iată unde falsa psihologie atacă Gnosticismul considerându-l o sectă care le împiedică pe ființele umane să trăiască o viață liniștită. Să nu uităm că psihologia este divorțată de originile sale și se limitează la a recomanda pacienților săi nenumărate liste de medicamente, mai ales medicamente relaxante și pentru ca să doarmă. În acest mod subiectul uman este idiotizat în mod permanent.

Sacrificiul pentru umanitate: Toți cei trei factori care constituie Revoluția Conștiinței sunt IMPORTANȚI, însă al treilea factor (sacrificiu voluntar pentru aproapele nostru) este indispensabil, absolut indispensabil. Doar plătind datoriile noastre pe care le avem acumulate în fața Marii Legi este posibil ca aceasta să îi permită DIVINEI noastre MAME INTERIOARE ca să ne elimine agregatele psihologice nedorite. În același fel, progresul Focului nostru Sacru este relaționat cu meritele pe care le realizăm înaintea ochilor Karmei. Nu există niciun Adept care să se fi autorealizat așezat pe un fotoliu în spatele pupitrului său. Așa ceva nu există. Pe de altă parte, o formă de a rupe LEGEA ENTROPIEI din interiorul nostru este, întocmai, practicând sacrificiul pentru umanitate. Nu trebuie să confundăm SACRIFICIUL PENTRU UMANITATE cu acel alt fapt teribil de egoic care ar fi SACRIFICAREA UMANITĂȚII, sunt două lucruri total diferite: prima este altruistă și filantropică, a doua este absolut egoică.

Necesitatea răbdării: Spune Maestrul Samael că aceste studii sunt pentru persoane răbdătoare. Nerăbdătorii trebuie să se îndepărteze de Gnoză. Aceia care vor să vadă rezultate imediate la cutare sau cutare practică, cei care umblă dorind puteri, cei ce vor să ajungă la Măiestrie într-o manieră lacomă, vor sfârși prin a eșua. Tatăl obișnuiește să ne probeze în iubirea noastră față de El și cu privire la PERSEVERANȚA noastră și, dacă nu suntem la înălțime, FIINȚA însăși ne va îndepărta din ce în ce mai mult de obiectivele noastre.

Să fugim de orgoliu și de mitomanie: Aceste două boli psihologice au scos de pe drum mii și mii de persoane. Faptul de a nu dori să sacrificăm orgoliul nostru mistic și mitomania noastră sau megalomania (boli prezente în orice ființă umană) a provocat ca multe persoane de mare valoare ezoterică să sfârșească prin a eșua. Să ne aducem aminte de Simon Magul, care din cauza orgoliului său mistic nu a dorit să îl urmeze pe V.M. Aberamentho și a ajuns să involueze. Să ne aducem aminte, deopotrivă, de chiar autorul Apocalipsei creștine, Bodhisattva-ul Maestrului JOHANI sau IOANES, care fiind căzut, începea să se ridice din noroiul pământului și, din cauza orgoliului mistic, nu a vrut în cele din urmă să urmeze instrucțiunile V.M. Samael; toate acestea l-au condus în abis.

Importanța umilinței: Spunea Maestrul Samael: „Pentru a obține înțelepciunea trebuie să fim umili și după ce am atins-o, trebuie să fim încă și mai umili”… Un proverb gnostic spune: „Răbdarea este scara gnosticilor iar umilința poarta grădinii lor”… Aceste fraze vorbesc de la sine despre importanța umilinței. Umilința nu iubește certurile, nici impunerile, nici prepotența, nici intoleranța. Umilința vorbește când trebuie să vorbească și tace atunci când trebuie să tacă, este adevărata înțelepciune… Important! Acela care gândește despre sine că este umil, atunci când a gândit acest lucru, în acel moment a încetat să mai fie umil…..

Controlul cuvântului: Mulți neofiți nu dau importanță utilizării cuvântului, uitând, astfel, că verbul și sexul sunt cei doi poli ai unei singure călătorii. În modul în care vom manevra cuvântul, verbul, acesta va repercuta în dezvoltarea spirituală și în dezvoltarea focurilor noastre secrete. Să nu uităm niciodată că dacă într-o zi vom fi reușit încarnarea Cristului nostru intim, El va sfârși prin a se exprima prin intermediul cuvântului. VERBUM EST CODEX se spune din punct de vedere hermetic.

Să îndurăm singurătatea: Cum nu toată lumea reușește să țină seama de tot ceea ce am exprimat în rândurile de mai sus, consecința acestui fapt este că, cu siguranță, aceia care reușesc într-adevăr acest lucru ajung să fie FOARTE PUȚINI iar acest lucru se traduce în faptul că, la nivel intern și la nivel extern, vom trăi mereu SINGURI. Puține persoane îl vor înțelege pe drumețul cărării hermetice. Mulți îl vor aprecia, îi vor oferi prietenia lor, chiar îi vor face invitații la multe lucruri plăcute, dar asta NU ÎNSEAMNĂ CĂ ÎI ÎNȚELEG PE CĂLĂTORII care își îndreaptă pașii către Tatăl. În mod normal, cei care trăiesc drumul trebuie să se obișnuiască să care cu sine O SINGURĂTATE ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE PE DINĂUNTRU, chiar dacă sunt înconjurați de persoane, pe dinafară. Astfel este acest drum, stimat cititor. Călătorul știe că numai FIINȚA îl înțelege și că doar FIINȚA poate calma, atunci când dorește acest lucru, acea singurătate prin intermediul de trăiri sacre în lumile interne.

Așadar, acestea sunt câteva (nu toate) dintre conduitele pe care trebuie să le luăm în considerare pentru a naviga către un port bun în această căutare a Lânii noastre de Aur, propria Piatră Filosofală.

Vă ofer acum câteva fraze pentru reflecție:

„În această viață răbdarea trebuie să fie pâinea noastră cea de toate zilele, dar avem nevoie de ea în special față de noi, pentru că nimeni nu ne este mai nesuferit decât noi înșine.”

Sfântul Francisc de Sales

„Relele care nu au forță pentru a sfârși cu viața, nu trebuie să o aibă pentru a termina cu răbdarea.”

Cervantes

„Cuvântul este mai puternic decât tunul.”

José de Laz y Caballero

„Pentru a fi pesimist este de ajuns să îndreptăm o privire superficială asupra lucrurilor: contrastul dintre lumină și umbră (mai mult umbră decât lumină) se revelează imediat chiar simțului cel mai puțin perspicace. Pentru a fi optimist este necesară o penetrare foarte profundă și reflexivă asupra faptelor; este necesar să scormonim profund în măruntaiele vieții și să surprindem logica sa minunată.”

Amado Nervo

ACCIPE DAQVE FIDEM.

─‘Primește-mi cuvântul și dă-mi-l pe al tău’─

Kwen Khan Khu