Mult iubiți prieteni/e,
Îmi face plăcere să vă trimit, cu această ocazie, o gravură realizată de pictorul Pieter Brueghel, cel Bătrân, între anii 1526 și 1569. Această gravură are ca titlu…
…NIMENI NU SE CUNOAȘTE PE SINE
Să începem, dragi cititori, cu câteva considerații care merită observate, să vedem:
În stânga sus, un tablou cu un bărbat cu un costum medieval privindu-se într-o oglindă, iar în josul imaginii stă scris în limba flamandă: „NIEMA[N]T. ES. KENT. SELVE[N]”, „nimeni nu se cunoaște pe sine”……
Există în total opt figuri cu același personaj, ELCK –cuvânt ce semnifică „fiecare” sau „oricare” în olandeză. Doi, aproape de tablou, trăgând de o pânză. Trei dintre ei purtând în mâinile lor o lampă, caută printre sacii care au scrise niște numere și simboluri, cutii, obiecte… În fundal se văd alte două personaje, unul căutând cu lampa sa lângă o armată iar celălalt, mai departe, în drum spre o biserică. Iar al optulea, în partea de jos în stânga gravurii, este băgat într-un butoi, amintindu-ne de Diogene. Este surprinzător faptul că în jur, pe lângă saci și sertare, există instrumente de măsurare care par abandonate: o balanță, o secure, o riglă, o tablă de șah, zaruri, cărți de tarot, o foarfecă, un urcior răsturnat…
În centrul gravurii, pe un sac, scrie NEMO NON, „NIMENI NU”. Pe sac se găsește un cuțit și ceea ce par niște pietre sau pâini…
Bătrânul, ELCK, caută ceva, dar chiar dacă are niște ochelari și o lampă, pare că ceva nu merge bine în căutarea sa, conform frazei latine: Nemo non quaerit passim sua commode, Nemo Non querit sese’ cunctis in rebus agendis, Nemo non inhiat privatis undique lucris, Nemo non inhiat privatis undique lucris. Hic trahit, ille trahit, cunctis amor unus habendi est.
Traducere: „Nu există nimeni care să nu caute peste tot comoditatea sa. Nu există nimeni care să nu se caute pe sine în toate lucrurile de făcut. Nu există nimeni care să nu-și caute propriul beneficiu peste tot. Acesta trage, acela trage, cu toții au aceeași dragoste de posesiune”.
A doua traducere:
„Nimeni nu caută peste tot propriul său folos. Nimeni nu se caută pe sine în toate lucrurile de făcut. Nimeni nu caută peste tot propriul beneficiu. Acesta trage, acela trage, cu toții au aceeași dragoste de posesiune”.
În mod curios, personajul –care este același în cele opt posturi descrise mai sus–, cu lampa și căutarea lui, pe de o parte ne amintește de înțeleptul Diogene, însă pe de altă parte pe hainele sale stă scris ELCK, ceea ce înseamnă că îl reprezintă pe oricare dintre noi.
Există două fraze în partea de jos în franceza veche și olandeză.
A treia traducere:
„În toată lumea, fiecare se caută în lucruri și rezultă că mai mult de unul va rămâne pierdut. Toți trag de pătură spre ei. Nimeni nu se va cunoaște pe sine astfel, și dacă înțelegi aceasta, vei extrage forță și te vei minuna de aceasta”.
Ce înseamnă toate acestea, pasionatule cititor?
Ceea ce rămâne foarte clar în această gravură este reprezentarea picturală a eternei căutări a realității noastre și încercarea noastră eșuată de a vrea să o găsim printre lucrurile materiale. Omul mereu a căutat în exterior, în lumea materială, ceea ce poartă în sine însuși, și acest trist efort ne duce doar spre confuzie.
Grecii antici au lăsat scris pe frontispiciul templului din Delphi: HOMO NOSCE TE IPSUM, „Omule, cunoaște-te pe tine însuți”, și conform multor savanți acea frază continua dându-ne de înțeles: „Și vei cunoaște universul și Zeii care-l locuiesc”. Gnoza eternă întotdeauna ne-a explicat că toate adevărurile conținute în Macrocosmos sunt, deopotrivă, adunate în interiorul omului – Microcosmos.
Însă, în ciuda faptului că acest lucru a fost repetat de milioane de ori, mentalitatea încăpățânată a maselor umane a ignorat ceea ce acea frază ne-a tot spus de milenii. Întotdeauna, umanoidul pământesc a pretins să găsească fericirea și rațiunea de a fi a vieții sale căutând lucruri materiale, ceea ce este o totală absurditate.
Acesta este motivul pentru care vedem în fundal un personaj îmbrăcat în stil medieval privindu-se pe sine într-o oglindă. Aceasta ne amintește acea frază care în unul din ceremonialele noastre încearcă să ne sublinieze: „Privește-te pe tine însuți, fii propriul tău judecător, fă-ți un examen de Conștiință și corectează-te etc., etc., etc.”.
Pe de altă parte, această nerușinare are loc în toate ordinele vieții ființelor umane. Acesta este motivul pentru care putem observa același subiect cu ochelari repetat în mai multe scene și mereu în atitudinea de a căuta ceva… De aceea, acest personaj poartă numele ELCK, care tradus semnifică „oricare”. Din nefericire suntem cu toții croiți după același calapod. În diverse momente din aceste scene omulețul poartă inclusiv o lampă și chiar și așa nu îi folosește la nimic… De ce? Pentru că este vorba, în acest caz, de lampa intelectuală, nu de lampa iluminării interioare.
Ceva interesant care este bine de subliniat este faptul dezordinii în care este adâncit bătrânul care ne reprezintă pe oricare dintre noi. Vedem acolo tot felul de obiecte, saci, foarfeci, ceasuri, cărți de tarot, lupe, cești, compasuri, rigle etc., etc., etc., indicându-ne cu aceasta că acea căutare oarbă afectează toate aspectele variate ale vieților noastre…
În centrul acestei gravuri contemplăm un sac mare care are scrise cuvintele: NEMO NON –traducere: „NIMENI NU”–, și deasupra respectivului sac vedem două pâini și un cuțit. Ce sunt toate acestea? Răspuns: aceste două cuvinte cu acele două pâini și cuțitul ne spun: NIMENI NU CAUTĂ PÂINEA ÎNȚELEPCIUNII ȘI NIMENI NU FOLOSEȘTE CUȚITUL CONȘTIINȚEI PENTRU A O DIGERA.
În partea superioară stângă a acestei însemnate gravuri vedem două personaje care trag de aceeași pânză sau prosop. Aceasta este eterna luptă în care este cufundată umanitatea, toată lumea încercând să obțină pentru sine adevărul, dreptatea, însă în realitate doar luptă pentru a fi îmbuteliați în dogmele lor……
Personajul care este în centru ținând în mâinile sale o lampă nici măcar nu observă faptul că între picioarele sale se află globul care reprezintă haosul metalic sau Mercurul înțelepților. Așa a fost, apreciați cititori, umanitatea noastră, căutând mereu în exterior adevărul printre lucrurile materiale și iluzorii, ignorând că comoara pe care o căutăm o purtăm înăuntru.
În această stare de somn profund se află doi omuleți pe care îi observăm în fundalul gravurii: unul care merge cu îmbutelierile sale religioase la o biserică iar altul care se îndreaptă spre o armată. Ambele situații reflectă faptul că, oriunde am fi sau orice am face, cât timp avem Conștiința adormită nu vom găsi ceea ce căutăm……
Vă propun acum câteva fraze pentru a reflecta:
„Este bine să medităm o zi după ce am citit o oră.”
Massillon
„Mai întâi să medităm, apoi să ne decidem.”
Moltke
„O, deliciu al mediocrității! Neputând gândi, să te izolezi în inconștiență! Să te poți entuziasma pentru o bicicletă!”
Ruben Darío
„Nu este mare cine știe multe ci cel care a meditat mult.”
Settembrini
„Acționează ca și cum maxima voinței tale și a conduitei tale ar fi declarată cod universal pentru toate ființele.”
Emmanuel Kant
FATA VOLENTEM DUCUNT NOLENTEM TRAHUNT.
─„Destinul îi conduce pe aceia care doresc astfel, pe cei care nu îl vor, îi târăște.”─
KWEN KHAN KHU
