Cum am putea să descoperim trăsătura noastră psihologică?

Cum am putea să descoperim trăsătura noastră psihologică? 850 480 V.M. Kwen Khan Khu

Îndrăgiți cititori:

Mă apropii de voi prin acest mediu pentru a vă vorbi în această ocazie cu privire la:

CUM AM PUTEA SĂ DESCOPERIM TRĂSĂTURA NOASTRĂ PSIHOLOGICĂ?

În operele sale cu caracter psihologic, V.M. Samael ne incită să descoperim trăsătura noastră psihologică particulară (căci fiecare o are pe a sa) cu scopul de a-i diminua din forțe maleficului nostru EGO ANIMAL pe care îl purtăm în psihicul nostru. Însă, este de netăgăduit faptul că, datorită multiplicității EULUI nostru (constituit din zece mii de agregate psihice), o asemenea sarcină se dovedește a fi deloc ușoară atunci când dorim să detectăm respectiva trăsătură.

Prin intermediul Gnozei știm că trăsătura psihologică ce personifică psihologia noastră este acel agregat care are mai multă CONȘTIINȚĂ ÎNCHISĂ în sine și, din acest motiv, am putea să spunem că este una dintre capetele de legiuni care formează dezordonata noastră multiplicitate psihică.

Toate acestea, instruit cititor, sunt intim legate de orbirea pe care o avem de multe secole încoace și datorită căreia mereu am fost, în mod lamentabil, entități mecanice sau roboți la serviciul aceleia pe care o numim în gnoză Bestia al cărei număr fatal este 666.

Studiul pe care trebuie să îl realizăm asupra noastră se află în mod direct conectat cu SIMȚUL AUTOOBSERVĂRII, deoarece niciodată nu va exista AUTODESCOPERIRE PSIHOLOGICĂ dacă înainte nu ne-am AUTOOBSERVAT în mod profund. Autoobservarea are nivele și nivele și, pentru ca respectiva facultate să se dezvolte, avem nevoie să ne ajutăm cu așa-numita STARE DE ALERTĂ PERMANENTĂ și, de asemenea, cu practici care să ne introducă în seninătate, în meditație, în introspecție etc., etc., etc.

Chiar dacă pare incredibil, în ciuda faptului că citim aceste lucruri în cărțile Avatarului, din păcate, adevăratul nostru interes pentru A NE CUNOAȘTE PE NOI ÎNȘINE este sărac și nu este susținut de către NĂZUINȚELE PENTRU FIINȚĂ, care reprezintă un ingredient care se dovedește a fi, pe acest teren, ceva FUNDAMENTAL.

Pe perioada anilor mei de tinerețe sau adolescență, fiind deja în Gnoză, am ajuns de multe ori să cred cu tărie că TRĂSĂTURA MEA PSIHOLOGICĂ PARTICULARĂ era aceea pe care o numim DESFRÂU. De ce am ajuns la o asemenea concluzie? Păi, pur și simplu din cauza stărilor de desfrâu care mă atacau, mai ales în timpul nopților, în așa-numitele lumi interne. Așa că, drept urmare, timp de mulți ani am rugat-o pe Dumnezeu Mamă să mă ajute să extermin acele senzații care încercau să mă orienteze către fornicație. Mulți ani din viața mea i-am petrecut făcând posturi și diverse practici cu Stella Maris, cu binecuvântatul Înger Anael, cu V.M. Anubis etc., etc., etc.

Cu toate acestea, un servitor nu își dădea seama de faptul că acel agregat nu mă molesta în lumea fizică, deoarece exista în măruntaiele mele, în același timp, ceva care repudia pierderea energiilor sexuale și nici nu îmi plăcea, sub nicio formă, violența sexuală față de Eternul Feminin. Așa că pe de o parte mă simțeam agresat de către Eurile desfrânate în timpul șederii mele în lumea astrală, dar deja în lumea fizică aceea nu era o situație care să mă calce în picioare în toate cele douăzeci și patru de ore ale zilei.

Astfel stând lucrurile, intensificând din ce în ce mai mult AUTOOBSERVAREA și rugând ierarhiile divine să mă ajute în acea sarcină, am început să combin posturi cu rugăciuni punând foarte multă emfază pe STAREA DE ALERTĂ NOUTATE. Fără îndoială că așa cum spune proverbul spaniol: „Rugându-ne lui Dumnezeu și bătând cu ciocanul!”, rugăciunile mele au fost ascultate și a ieșit scânteia! Ce s-a întâmplat atunci, apreciat cititor??? S-a întâmplat că, menținându-mă în acea STARE DE ALERTĂ NOUTATE, într-o zi mi-am pus următoarea întrebare: „Ce este ceea ce repeți mai mult din punct de vedere mecanic în fiecare zi la nivel fizic și intern?”, și atunci am descoperit că majoritatea acțiunilor mele, gândurilor și sentimentelor mele aveau o încărcătură de VIOLENȚĂ foarte disimulată, uneori, și alteori foarte clar manifestată. Am descoperit atunci că, în mod normal, vorbeam într-un mod mânios, îmi plăcea să lovesc mesele, gândeam cu o viteză vertiginoasă emițând gânduri deloc agreabile cu privire la ceilalți, fie că erau sau nu rudele unui servitor, și o lungă serie de lucruri care au început să mă preocupe în așa fel încât pe mine însumi mă umplură cu uimire, spaimă și incertitudine… Descoperisem că trăsătura mea psihologică era mânia și nu desfrâul!!!

Însă avu loc atunci ceva foarte curios. Când acel monstru începu să se vadă descoperit grație autoobservării permanente, începu să vrea să se agite în interiorul meu cu o forță incredibilă, până la extrema de a face să-mi tremure mușchii și în același timp îmi producea un fel de consternare mentală sau perturbare momentană. Atunci mi-am dat seama că acea energie sinistră se simțea amenințată și, pentru a mă asista într-o asemenea situație, mi-am duplicat rugăciunile la Divina Mamă și posturile mele cu obiectivul de a-mi crea un scut care să mă ajute în acele zile. Toate acestea aveau loc când un servitor nu era încă căsătorit.

Culmea acestei panorame se ivi când într-o zi, certându-mă foarte tare cu unul dintre frații mei, care avea mai mulți ani decât un servitor, cearta, care era verbală, se termină într-o bătaie și în timpul acesteia am simțit cum corpul meu se inflama, în mod oribil, cu o energie foarte puternică care m-a făcut să ajung să îl strangulez pe propriul frate!!!! Reușisem să o iau de gât pe ruda mea și, utilizându-mi toate forțele, i-am provocat sufocarea aproape totală, motiv pentru care aceasta căzu leșinată la picioarele mele…

Când îl văzui pe fratele meu tremurând ca și cum i-ar fi lipsit oxigenul, ca și cum ar fi fost în horcăiturile morții, i-am chemat cu disperare pe mama mea și pe ceilalți frați ai mei ca să mă ajute!!! Neputincios înaintea acelui scenariu, am început deopotrivă să tremur, dar în acest caz, stimat cititor, a fost din cauza terorii pe care am avut-o de MINE ÎNSUMI… În acea zi îmi spusei mie însumi: „Oscar, tu nu ești altceva decât un asasin!!! Și nu îți folosește la nimic Gnoza, că uite de ce ești capabil!!!” Aceste fraze se repetau de o mie și una de ori în mintea mea și de atunci am început să simt dezgust față de a exista… Mă vedeam pe mine însumi ca un autentic gunoi care mergea, vorbea etc., etc., dar eram doar asta: UN GUNOI!!!

Din acel moment am început să fac INTROSPECȚII pentru a revizui viața mea și ceea ce am găsit în interiorul meu au fost amintiri abominabile ale multor momente în care îl agresasem la nivel verbal pe aproapele meu, ajungând în alte ocazii să îi AMENINȚ cu violență pe ceilalți.

Când deja am avut oportunitatea de a practica Arcanul A.Z.F., am îndreptat toate implorările mele Eternului Feminin divin rugând-o ca, pe cât posibil, să îmi extirpeze din structura mea psihologică acea monstruozitate.

Cu timpul, Ființa mea Reală mi-a arătat încetul cu încetul în ce fel creasem, un servitor, o asemenea abominațiune. Astfel, binecuvântata (a se citi: FIINȚA) mi-a semnalat, cu timpul, în lumile interne frânturi din diverse existențe din vechea Romă, în timpul cărora MÂNIA mă preschimbase într-o mașinărie de ucis. Culmea culmilor, deja când am luat contact cu V.M. Samael, în Districtul Federal mexican, într-o zi, Avatarul mi-a adus la cunoștință faptul că practic în timpul tuturor existențelor mele fusesem militar, și uneori și militar și avocat. Este evident că din această cauză, în loc să domolesc acea bestialitate pe care o purtam în măruntaiele mele, contribuisem la accentuarea forței acelui imens DEMON.

Deja cunoscând care era trăsătura mea psihologică, mi-am propus cu tărie sarcina de a PROFITA DE GIMNAZIILE pe care Tatăl mi le-a adus în diversele șederi ca și difuzor al studiilor noastre și, odată cu trecerea anilor, și după foarte multe crize înspăimântătoare, adorabila Mamă Kundalini, în mod definitiv, a extirpat acea entitate demoniacă care timp de secole fusese biciul meu și cauza multora dintre karmele mele morale. Totul se plătește, drag cititor!…..

Astăzi, când privesc în urmă și vin în memoria mea scene ale acelor stări care mă posedau și care mă preschimbau în ceva absolut barbar, mă uimește faptul că toate acele lucruri au avut loc și mă rușinez profund de atitudinile mele din acele timpuri. Dacă nu aș fi descoperit trăsătura mea psihologică, îndrăgit cititor, în aceste clipe ale vieții mele tot ce aș fi făcut ar fi fost pur și simplu O PIERDERE LAMENTABILĂ DE TIMP…… La nimic nu mi-ar fi servit să fi cunoscut această sacră învățătură dacă aș fi comis nebunia de A NU FI PROFITAT DE FRUMOASA OPORTUNITATE DE A-L FI CUNOSCUT PE CRISTUL ROȘU AL EREI VĂRSĂTORULUI, V.M. Samael Aun Weor.

Vă las acum câteva fraze pentru reflecție:

„Prima și cea mai mare rușine a păcătosului este aceea de a fi păcătuit.”
Seneca

„Cu cât delictul este mai grav, cu atât mai mare trebuie să fie timpul consacrat remușcărilor.”
Victor Hugo

„Mai presus de a fi o părere de rău pentru răul pe care l-am cauzat, căința noastră este o teamă de răul care ni s-ar putea întâmpla.”
La Rochefoucauld

„O bună căință este cel mai bun medicament pe care îl au bolile sufletului.”
Cervantes

VIRTVTI FORTVNA COMES.
─‘Fortuna însoțește virtutea’─.

FIE CU VOI TOȚI LUMINILE TATĂLUI VOSTRU CARE SE AFLĂ ÎN CERURI.
Kwen Khan Khu