Oamenii confundă Conştiinţa cu inteligenţa sau cu intelectul şi persoanei foarte inteligente sau foarte intelectuale i se dă calificativul de foarte conştientă. Noi afirmăm, fără nicio îndoială şi fără teama de a ne înşela, că în om Conştiinţa este un fel foarte particular de „captare a cunoaşterii interioare”, totalmente independentă de orice activitate mentală.
Facultatea Conştiinţei ne permite cunoaşterea de sine.
Conştiinţa ne dă cunoaşterea integrală a ceea ce suntem, unde suntem, a ceea ce realmente ştim, a ceea ce în mod cert ignorăm.
Psihologia Revoluţionară învaţă că doar omul însuşi poate ajunge să se cunoască pe sine.
Numai noi putem să ştim dacă suntem conştienţi la un moment dat sau nu. Doar noi înşine putem şti despre propria noastră Conştiinţă şi dacă aceasta există la un moment dat sau nu.
Numai omul însuşi şi nimeni altul decât el poate să-şi dea seama pentru o clipă, pentru un moment, că înainte de această clipă, înainte de acest moment, nu era conştient cu adevărat că avea Conştiinţa foarte adormită; apoi va uita această experienţă sau o va păstra ca pe o amintire, ca amintirea unei experienţe puternice.
Este urgent să ştim că, în animalul raţional, Conştiinţa nu este ceva continuu, permanent.
În mod normal, în animalul intelectual numit om, Conştiinţa doarme în mod profund.
Rare, foarte rare sunt momentele în care Conştiinţa este trează; animalul intelectual lucrează, conduce maşini, se căsătoreşte, moare etc., cu Conştiinţa totalmente adormită şi doar în momente cu totul excepţionale aceasta se trezeşte.
Viaţa fiinţei umane este o viaţă de visare, dar ea crede că este trează şi niciodată nu ar admite că visează, că are Conştiinţa adormită.
Dacă cineva ar ajunge să se trezească, s-ar simţi înspăimântător de ruşinat de el însuşi, ar înţelege imediat maimuţăreala sa, ridiculitatea sa. Această viaţă este înspăimântător de ridicolă, oribil de tragică şi rareori sublimă.
Dacă un boxer ar ajunge să se trezească dintr-odată în plină luptă, ar privi ruşinat la întregul public onorabil şi ar fugi de la oribilul spectacol, în faţa uimirii mulţimilor adormite şi inconştiente.
Când fiinţa umană admite că are Conştiinţa adormită, puteţi fi siguri că deja începe să se trezească.
Şcolile reacţionare de Psihologie învechită, care neagă existenţa Conştiinţei şi chiar utilitatea acestui termen, manifestă starea celui mai profund somn. Adepţii acestor şcoli dorm foarte profund, într-o stare practic infraconştientă şi inconştientă.
Aceia care confundă Conştiinţa cu funcţiile psihologice, gânduri, sentimente, impulsuri motrice şi senzaţii, realmente sunt foarte inconştienţi, dorm în mod profund. Aceia care admit existenţa Conştiinţei, dar neagă complet diferitele grade de Conştiinţă, manifestă o lipsă de experienţă conştientă, somn al Conştiinţei.
Orice persoană care s-a trezit vreodată, chiar şi pentru puţin timp, ştie foarte bine, din proprie experienţă, că există diferite grade de Conştiinţă observabile în sine însăşi.
Primul: timpul. Cât timp am rămas conştienţi?
Al doilea: frecvenţa. De câte ori ne-am trezit Conştiinţa?
Al treilea: amplitudine şi adâncime. De ce anume eram conştienţi?
Psihologia Revoluţionară şi vechea Filocalie afirmă că, prin intermediul unor mari supraeforturi de tip foarte special, se poate trezi Conştiinţa şi să o facem să devină continuă şi controlabilă.
Educaţia Fundamentală are ca scop trezirea Conştiinţei. La nimic nu servesc zece sau cincisprezece ani de studiu în şcoală, colegiu şi universitate dacă, la ieşirea de pe băncile şcolii, suntem automate adormite.
Nu este o exagerare să afirmăm că, printr-un mare efort, animalul intelectual poate fi conştient de el însuşi, doar pentru câteva minute.
Este clar că de la acest caz există astăzi doar câteva excepţii, pe care trebuie să le căutăm cu felinarul lui Diogene.
Aceste cazuri rare sunt reprezentate de oamenii adevăraţi: Buddha, Iisus, Hermes, Quetzalcoatl etc.
Aceşti fondatori de religii au avut Conştiinţă continuă, au fost mari Iluminaţi.
În mod normal oamenii nu sunt conştienţi de ei înşişi. Iluzia de a fi conştient în mod continuu se naşte din memorie şi din toate procesele gândirii.
Omul care practică un exerciţiu retrospectiv, pentru a-şi aminti toată viaţa, poate într-adevăr să rememoreze, să-şi amintească de câte ori s-a căsătorit, câţi copii a avut, cine au fost părinţii lui, profesorii lui etc., însă acest lucru nu înseamnă să-ţi trezești Conştiinţa, aceasta înseamnă, pur şi simplu, să-ţi amintești acte inconştiente şi aceasta este tot.
Este necesar să repetăm ceea ce am spus deja în capitole precedente. Există patru stări de Conştiinţă. Acestea sunt: Somn, stare de Veghe, Autoconştiinţă şi Conştiinţă Obiectivă.
Bietul animal intelectual, în mod greşit numit om, trăieşte doar în două din aceste stări. O parte a vieţii sale are loc în somn iar cealaltă în greşit numita stare de Veghe, care de asemenea înseamnă somn.
Omul care doarme şi visează crede că se trezeşte prin simplul fapt că se întoarce la starea de Veghe, dar în realitate, pe parcursul acestei stări de Veghe, continuă să viseze.
Acest lucru este asemănător cu atunci când se face ziuă: stelele se ascund din cauza luminii solare, însă ele continuă să existe, chiar dacă ochii fizici nu le percep.
În viaţa de toate zilele, fiinţa umană nu ştie nimic despre Autoconştiinţă şi cu atât mai puţin despre Conştiinţa Obiectivă.
Totuşi, oamenii sunt orgolioşi şi toată lumea se crede autoconştientă, animalul intelectual crede ferm că are Conştiinţă de sine şi nu ar accepta în niciun fel să i se spună că este un adormit şi că trăieşte inconştient de sine însuşi.
Există momente excepţionale în care animalul intelectual se trezeşte, însă aceste momente sunt foarte rare; ele se pot prezenta într-un moment de pericol suprem, în timpul vreunei emoţii intense, în vreo circumstanţă nouă, în vreo situaţie nouă neaşteptată etc.
Este într-adevăr o nenorocire faptul că bietul animal intelectual nu are niciun control asupra acestor stări trecătoare de Conştiinţă, că nu le poate evoca și că nu le poate face permanente.
Totuşi, Educaţia Fundamentală afirmă că omul poate să obțină controlul Conştiinţei şi să dobândească Autoconştiinţa.
Psihologia Revoluţionară are metode, procedee ştiinţifice pentru a trezi Conştiinţa.
Dacă vrem să ne trezim Conştiinţa, trebuie să începem prin a examina, prin a studia şi apoi a elimina toate obstacolele care ni se prezintă pe drum. În această carte am predat drumul pentru trezirea Conştiinţei, începând chiar de pe băncile şcolii.
Educație fundamentală, Capitolul 37, „Conștiința”
Samael Aun Weor
