Speranța

Speranța 850 480 V.M. Kwen Khan Khu

Stimați cititori/cititoare,

Vă trimit, în această ocazie, o gravură care este atribuită unui pictor pe nume Pieter Brueghel de Oude, numit cel Bătrân. Acest pictor a trăit între anii 1526 și 1569.

Biografia lui Pieter Brueghel, cel Bătrân, prezintă lacune din cauza absenței surselor scrise. Istoricii adesea se văd reduși la formularea de ipoteze.

În general, ceea ce se spune despre el sunt următoarele:

„Pieter Brueghel a fost un pictor și gravor barbanțian –Ducatul Barbant a fost un vechi ducat situat între Țările de Jos și Belgia. Fondator al dinastiei de pictori Brueghel, este considerat pictorul olandez cel mai important al secolului XVI. Împreună cu Jan Van Eyck, El Bosco și Peter Paul Rubens, este considerat ca unul dintre cei patru mari maeștri ai picturii flamande.”

Gravura pe care o prezentăm se numește SPES. Tradus din latină ar fi…

…Speranța

Să începem prin a spune că speranța ─SPES─ apare scrisă sub picioarele figurii principale, care o reprezintă ca o femeie cu o seceră în mâna ei stângă, o lopată în dreapta sa, un turn pe capul ei și cu picioarele pe o ancoră. Se situează în mijlocul unei scene de teribilă adversitate: personaje care luptă pentru a scăpa din valurile mării, bărci distruse, alte personaje care încearcă să stingă un incendiu care arde o casă, altele care caută hrană pescuind în mare, altele suferă detenție într-un turn sau închisoare…

Dacă ne uităm la cele două personaje din fundalul gravurii care lucrează pământul, am putea gândi că acele adversități care apar în prim planul gravurii pot semnifica adversități atât fizice cât și interne, atât pentru cel care lucrează zi de zi pentru a-și câștiga pâinea zilnică cât și pentru cei care lucrează în interior Pământul Filosofal.

Această operă are un moto în latină: IVCUNDISSIMA EST SPEI PERSVASIO ET VITAE IMPRIMIS NECESSARIA, INTER TOT AERVMNAS PENEQ[UE] INTOLERABILES.

Traducerea acestei fraze ar fi: „Persuasiunea speranței este foarte agreabilă și în special necesară pentru viață, în mijlocul atâtor greutăți aproape de nesuportat”.

Interesant în această gravură este faptul că ne arată gimnaziul adversităților pe care le primește umanitatea în viața sa orizontală. De aceea, practic tot ceea ce vedem sunt probleme și situații de nenorocire. Acolo observăm oameni care se află în închisoare, alții care se dedică să stingă incendiul unei case, alții care încearcă să nu se înece în mijlocul furtunilor vieții etc., etc., etc.

Se dovedește foarte curios să vedem o femeie –speranța– în picioare pe o ancoră și purtând în mâna sa stângă o seceră și în dreapta sa o lopată. Ce semnifică toate acestea?

Aici, dragi prieteni, ni se arată necesitatea de A MURI PENTRU TOT CEEA CE ESTE ILUZORIU ȘI PĂMÂNTESC –semnificația secerii– și a începe să săpăm o viață nouă –lopata.

Fără îndoială că pentru a începe să MURIM ÎN NOI ÎNȘINE este indispensabil să apelăm la autoobservarea profundă de noi înșine, care este simbolizată prin turnulețul sau turnul pe care îl poartă pe capul ei doamna menționată. Acel turn a fost, în multe gravuri, simbolul autoobservării pentru că din acesta putem avea o perspectivă generală despre cum suntem la nivel psihologic. Fără o autoobservare integrală este imposibil să ne descoperim slăbiciunile pentru a le extermina.

De asemenea este bine să semnalăm că în această operă se arată speranța cu formă feminină, deoarece toate speranțele noastre sunt și vor fi mereu puse în ajutorul pe care ni-l poate oferi Divina noastră Doamnă: DEVI-KUNDALINI.

Faptul semnificativ că Divina Doamnă stă în picioare pe o ancoră ne permite să înțelegem că Ea este unica ce ne poate da stabilitate în mijlocul oricărei adversități. De aceea în Ea avem puse toate speranțele noastre

Pe de altă parte, este bine să amintim că forma ancorei cuprinde, în ea însăși, cele trei forțe primare ale creației: Sfânta Afirmație, Sfânta Negație și Sfânta Conciliere.

Agricultorii pe care îi observăm în fundalul acestei gravuri îi reprezintă pe aceia și acelea care, lucrându-și deja Pământul Filosofic –să se citească: corpul lor și sufletul lor–, nu vor fi afectați de potopul constant de adversități pe care le are viața orizontală.

Spuse toate cele de mai sus, mă grăbesc acum să vă dăruiesc aceste fraze foarte oportune pentru a reflecta la ele:

„Ceea ce este interesant nu este un fapt în sine, ci explicația lui.”
Bernard Shaw

„Nu există absolut nicio soluție atunci când lipsește inteligența.”
Sfânta Teresa

„Niciun om nu a ajuns să fie măreț fără un strop de inspirație divină.”
Cicero

„A învăța fără a gândi este timp pierdut, a gândi fără a învăța este periculos.”
Confuciu

„Inspirație și geniu sunt aproape același lucru.”
Victor Hugo

PHILOSOPHIA ANCILLA THEOLOGIAE.
─ „Filosofia este servitoarea teologiei.”─
KWEN KHAN KHU

*

code