Prieteni și prietene:
Vă transmit câteva litere cu privire la:
ODISEEA TRĂIRII DRUMULUI SECRET SAU A DRUMULUI HERMETIC
În mod constant citim fraze relaționate cu ceea ce numim Drum Hermetic sau Drum Secret, și în majoritatea respectivelor fraze se pune mult accentul pe faptul că mereu ajunge prin a fi înțeles, acceptat și trăit doar de CÂȚIVA, PUȚINI. Deopotrivă, ne amintesc de el cuvinte aluzive la acesta precum cele care afirmă cu emfază: „Dintr-o mie care mă caută, unul mă găsește, dintr-o mie care mă găsesc, unul mă urmează și dintr-o mie care mă urmează, unul este al meu!”. Pe de altă parte, Basilide adăuga: „Din zece mii de oameni care caută eliberarea, doi o vor obține”, etc., etc., etc.
Toate acestea le-au făcut să creadă pe multe persoane că respectivul drum este rezervat unei elite, însă respectiva elită nu există. Ceea ce cu siguranță există, îndrăgit cititor, este o dăruire totală față de conduitele pe care acest drum le cere căutătorilor Adevărului și nu mereu sufletele sunt dispuse să lase absolut totul pentru a se dărui Aceluia pe care îl numim Dumnezeu. Din nou repetăm acel proverb care ne spune: „Dumnezeu nu are fii preferați, dar cu siguranță are fii care îl preferă”…
Să vedem, de exemplu, unele din respectivele conduite:
Forța năzuințelor: Trebuie să spunem că forțele animice care năzuiesc să se conecteze cu divinul Mare Arhitect nu sunt la fel la toate persoanele. În această direcție, am spune, există celebra selecție naturală foarte prezentă în viața regnurilor naturii și, chiar dacă ar părea ciudat, de asemenea aceasta există în chestiunile spirituale. Să nu uităm, culmea, că NU TOATE MONADELE le stimulează pe Esențele lor ca să se integreze cu Ele, adică să se RELEGE cu UNITATEA PRIMORDIALĂ. Astfel, întâlnim persoane foarte neînfricate, curajoase, riscante etc., etc., etc., și, pe de altă parte, există altele, multe, care sunt fricoase, temătoare, conformiste, leneșe, îndoielnice, în sfârșit, fără mari năzuințe în interiorul lor…
Cunoașterea doctrinei: Este evident că, fiind Drumul Hermetic ceva nou și în același timp foarte vechi, este cert că drumul Autorealizării Intime conține o serie de factori pe care este necesar să îi cunoaștem. Aceste linii directoare cu privire la cărarea pietroasă niciodată nu mai fuseseră expuse umanității într-o manieră publică și la îndemâna tuturor, și doar odată cu apariția Gnosticismului contemporan s-a putut oferi persoanelor așa-numitul Drum Hermetic. Acest lucru a fost posibil grație V.M. Samael Aun Weor, care a obținut permisiunea Fraternității Albe pentru a dezvălui toate detaliile călătoriei care trebuie să ne poarte până la Tatăl tuturor luminilor. Fără îndoială că a preda tot ceea ce privește întoarcerea la Divinitate a implicat elaborarea unei doctrine extrem de profunde și extinse, fapt care l-a împins pe V.M. Samael să scrie peste șaptezeci de opere extraordinare, pe lângă toate sutele de conferințe pe care a trebuit să le dicteze în așa-numitele camere avansate și superioare ale studiilor noastre și care au ajuns să constituie ceea ce astăzi AGEAC a oferit umanității cu titlul de A CINCEA EVANGHELIE. Așadar, am spus mereu acest lucru și îl repet în acest mesaj: toți cei sau toate cele care nu doresc să eșueze în pelerinajul lor ezoteric au nevoie să devoreze, să mănânce sau să înghită tot acel material pe care V.M. Samael l-a confecționat timp de ani de zile întocmai ca să evite ca pericolele externe sau interne care înconjoară respectiva drumeție să ne blocheze trecerea!!!
Iubirea față de Dumnezeu mai presus de toate lucrurile: Această poruncă, chiar dacă este scrisă în decalogul mozaic, niciodată nu a fost realmente studiată în mod profund de către umanitate. În primul rând, nici măcar nu se deține, în popor, ideea clară a ceea ce este Dumnezeu, și, evident: cum vom iubi pe cineva sau ceva despre care nu cunoaștem natura sa? În acest punct, o mare parte din acest fapt catastrofic li se datorează RELIGIILOR CUNOSCUTE care, de-a lungul secolelor, au suferit epurări doctrinare pentru a le adapta convenționalismelor persoanelor și, în acest mod, ca să obțină interese obscure (a se citi: bani, temple fastuoase, putere politică, parceluțe în ceruri etc., etc., etc.). O religie mutilată se convertește într-UN DRUM ORB sau o FUNDĂTURĂ, și din cauza acestui lucru vedem masele sociale dezinteresate de lucrurile spirituale, deoarece văd că cele predicate cu cuvântul nu coincid cu faptele. Acest lucru a fost foarte grav, teribil de grav…
Renunțarea la atașamente: Dacă există un obstacol care împiedică sufletele să dorească să se integreze cu divinul, acesta este constituit de către ATAȘAMENTE. Umanoidul rațional, din cauza necunoașterii de sine, nu a știut să cultive emoțiile superioare și, în consecință, a fost târât de către emoțiile inferioare. Una dintre acele emoții inferioare este constituită de atașamente. Suntem atașați la familia noastră (în loc să considerăm umanitatea întreagă ca și familia noastră), atașați de locul nostru de muncă de zi cu zi (motivați de Eul fricii: frica de a nu avea bani, frica de a nu avea alimente, frica față de viitor, frica de ce vor spune ceilalți, etc., etc., etc.), de asemenea suntem atașați de fiii noștri (ignorând faptul că fiecare persoană are propriul destin și trebuie să îl îndeplinească, fie că ne place sau nu)… Și acesta a fost motivul pentru care multe suflete care aveau valori interne în cele din urmă au respins drumul considerând că avem nevoie, ca și găinile, să îi avem lângă noi pe puișorii noștri, o totală și lamentabilă eroare… Suntem atașați de tradițiile familiale și, astfel, dacă tatăl meu fizic este militar atunci și eu voi fi militar, dacă unchiul meu este un preot parohial atunci eu deopotrivă voi fi sacerdot, dacă familia mea a fost mereu comerciantă atunci și eu voi fi comerciant… Toate aceste stupizenii se convertesc în obstacole pentru a ne lansa în căutarea eternului, a imutabilului, adică, a Adevărului. Există persoane care se laudă foarte tare cu atașamentul puternic față de celebra lor PATRIE, când patria noastră ar trebui să fie Pământul. Aceste concepții patriotice se găsesc la baza multor războaie care au distrus popoare întregi în decursul istoriei și totul a fost în van…
Perseverența: Dacă există vreun ingredient fundamental pe drumul către FIINȚĂ, acel ingredient se numește PERSEVERENȚĂ. În stadiul în care ființa umană din zilele noaste se găsește, este indispensabilă perseverența pentru a putea doborî energiile noastre nedorite și agregatele noastre psihice. Entropia a devenit un monstru în interiorul nostru și paralizează, atunci când vrea, orice efort pe care am dori să îl facem pentru a schimba natura noastră. „Dacă nu vom schimba natura noastră, NU VOM GĂSI CEEA CE CĂUTĂM”, spune una dintre cele patru reguli fundamentale ale artei alchimice. Nu se poate avansa nici măcar un pas dacă nu suntem PERSEVERENȚI ÎN ACȚIUNE. Acest lucru implică faptul de a fi disciplinați în orice moment, nu doar uneori. Este important să fim disciplinați în rugăciunile noastre, în practicile noastre, în misiunile noastre față de umanitate, în angajamentele noastre etc., etc., etc. Din perseverență se nasc TITANII, îndrăgit cititor. De multe ori ne entuziasmăm cu o anumită practică pentru că o găsim extrem de interesantă, dar uităm că rezultatele nu sunt mereu imediate. „Nimic nu se dă pe gratis”, spune Maestrul Samael, și până și Împărăția Cerurilor are un preț și se numește PERSEVERENȚĂ.
Fidelitatea: În mistere este indispensabil să ne aducem aminte de imperioasa necesitate a fidelității. Aceasta trebuie să fie avută în vedere față de Guru-ul care ne orientează pașii, față de angajamentele noastre înaintea Fraternității Albe, față de consort pentru ca să putem vedea roadele muncii alchimice, față de Tatăl… Aceia care se lasă seduși de orice doctrină care promite fenomene și sar din școlicică în școlicică, trebuie să își ia gândul de la atingerea autorealizării, este imposibil. Nu trebuie niciodată să schimbăm primul nostru născut pentru o farfurie cu linte. Au existat Maeștri care și-au schimbat Măiestria pentru că doreau mai multe puteri metafizice oferite de personaje care în fond sunt o capcană în drumul nostru și l-au trădat în acest mod pe Guru-ul lor și drumul însuși. Să ne aducem aminte de Maestrul Sanfragarata (David Valencia), care l-a trădat pe V.M. Samael pentru a merge să îngroașe rândurile unui mag negru numit Omar Cherenzi Lind…
Rafinamentul alchimic: Unul dintre lucrurile importante pentru a ajunge să realizăm MAREA OPERĂ INTERIOARĂ are la bază rafinamentul sexual. Dacă Egoul animal este cel care practică Alchimia este evident că niciodată nu vom ajunge să albim apele noastre genezice, și dacă apele mereu rămân NEGRE, vorbind din punct de vedere alchimic, este clar că nu va exista atunci niciun progres în munca noastră. Dacă, dimpotrivă, Esența noastră este cea care realizează sacramentul iubirii, atunci apele noastre vor atinge culoarea roșiatică atunci când vor fi fecundate de electricitatea Spiritului Sfânt. În acest fel se va ivi în noi trezirea Focului Sacru și corespunzătorul progres spiritual adițional.
Frica față de moartea Eului: Este nevoie să fim radicali și hotărâți în ceea ce privește provocarea morții lui MINE ÎNSUMI, a lui SINE ÎNSUȘI, etc., etc. Multe persoane, când se confruntă realmente cu EUL, ajung să se retragă, puși față în față cu răspunsurile instinctive sau obscure ale Egoului animal. Acesta le produce frisoane, tremurături, febre aparente, temeri, angoase, singurătăți, probleme pentru a dormi, etc., etc. Devotul trebuie să știe că de fiecare dată când EUL se simte amenințat recurge la multe trucuri sau feste în așa fel încât să ne lipsească de voința de a termina cu el. Psihologia oficială nu cunoaște deloc adevărata natură a Eului, și când vreun devot apelează la psihologi, plin de frică, atunci respectivii psihologi sau psihiatri îi recomandă respectivului devot să își trăiască viața fără dificultăți, fără reguli, să dea frâu liber instinctelor sale pentru că altfel, spun ei, va ajunge să fie frustrat. Iată unde falsa psihologie atacă Gnosticismul considerându-l o sectă care le împiedică pe ființele umane să trăiască o viață liniștită. Să nu uităm că psihologia este divorțată de originile sale și se limitează la a recomanda pacienților săi nenumărate liste de medicamente, mai ales medicamente relaxante și pentru ca să doarmă. În acest mod subiectul uman este idiotizat în mod permanent.
Sacrificiul pentru umanitate: Toți cei trei factori care constituie Revoluția Conștiinței sunt IMPORTANȚI, însă al treilea factor (sacrificiu voluntar pentru aproapele nostru) este indispensabil, absolut indispensabil. Doar plătind datoriile noastre pe care le avem acumulate în fața Marii Legi este posibil ca aceasta să îi permită DIVINEI noastre MAME INTERIOARE ca să ne elimine agregatele psihologice nedorite. În același fel, progresul Focului nostru Sacru este relaționat cu meritele pe care le realizăm înaintea ochilor Karmei. Nu există niciun Adept care să se fi autorealizat așezat pe un fotoliu în spatele pupitrului său. Așa ceva nu există. Pe de altă parte, o formă de a rupe LEGEA ENTROPIEI din interiorul nostru este, întocmai, practicând sacrificiul pentru umanitate. Nu trebuie să confundăm SACRIFICIUL PENTRU UMANITATE cu acel alt fapt teribil de egoic care ar fi SACRIFICAREA UMANITĂȚII, sunt două lucruri total diferite: prima este altruistă și filantropică, a doua este absolut egoică.
Necesitatea răbdării: Spune Maestrul Samael că aceste studii sunt pentru persoane răbdătoare. Nerăbdătorii trebuie să se îndepărteze de Gnoză. Aceia care vor să vadă rezultate imediate la cutare sau cutare practică, cei care umblă dorind puteri, cei ce vor să ajungă la Măiestrie într-o manieră lacomă, vor sfârși prin a eșua. Tatăl obișnuiește să ne probeze în iubirea noastră față de El și cu privire la PERSEVERANȚA noastră și, dacă nu suntem la înălțime, FIINȚA însăși ne va îndepărta din ce în ce mai mult de obiectivele noastre.
Să fugim de orgoliu și de mitomanie: Aceste două boli psihologice au scos de pe drum mii și mii de persoane. Faptul de a nu dori să sacrificăm orgoliul nostru mistic și mitomania noastră sau megalomania (boli prezente în orice ființă umană) a provocat ca multe persoane de mare valoare ezoterică să sfârșească prin a eșua. Să ne aducem aminte de Simon Magul, care din cauza orgoliului său mistic nu a dorit să îl urmeze pe V.M. Aberamentho și a ajuns să involueze. Să ne aducem aminte, deopotrivă, de chiar autorul Apocalipsei creștine, Bodhisattva-ul Maestrului JOHANI sau IOANES, care fiind căzut, începea să se ridice din noroiul pământului și, din cauza orgoliului mistic, nu a vrut în cele din urmă să urmeze instrucțiunile V.M. Samael; toate acestea l-au condus în abis.
Importanța umilinței: Spunea Maestrul Samael: „Pentru a obține înțelepciunea trebuie să fim umili și după ce am atins-o, trebuie să fim încă și mai umili”… Un proverb gnostic spune: „Răbdarea este scara gnosticilor iar umilința poarta grădinii lor”… Aceste fraze vorbesc de la sine despre importanța umilinței. Umilința nu iubește certurile, nici impunerile, nici prepotența, nici intoleranța. Umilința vorbește când trebuie să vorbească și tace atunci când trebuie să tacă, este adevărata înțelepciune… Important! Acela care gândește despre sine că este umil, atunci când a gândit acest lucru, în acel moment a încetat să mai fie umil…..
Controlul cuvântului: Mulți neofiți nu dau importanță utilizării cuvântului, uitând, astfel, că verbul și sexul sunt cei doi poli ai unei singure călătorii. În modul în care vom manevra cuvântul, verbul, acesta va repercuta în dezvoltarea spirituală și în dezvoltarea focurilor noastre secrete. Să nu uităm niciodată că dacă într-o zi vom fi reușit încarnarea Cristului nostru intim, El va sfârși prin a se exprima prin intermediul cuvântului. VERBUM EST CODEX se spune din punct de vedere hermetic.
Să îndurăm singurătatea: Cum nu toată lumea reușește să țină seama de tot ceea ce am exprimat în rândurile de mai sus, consecința acestui fapt este că, cu siguranță, aceia care reușesc într-adevăr acest lucru ajung să fie FOARTE PUȚINI iar acest lucru se traduce în faptul că, la nivel intern și la nivel extern, vom trăi mereu SINGURI. Puține persoane îl vor înțelege pe drumețul cărării hermetice. Mulți îl vor aprecia, îi vor oferi prietenia lor, chiar îi vor face invitații la multe lucruri plăcute, dar asta NU ÎNSEAMNĂ CĂ ÎI ÎNȚELEG PE CĂLĂTORII care își îndreaptă pașii către Tatăl. În mod normal, cei care trăiesc drumul trebuie să se obișnuiască să care cu sine O SINGURĂTATE ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE PE DINĂUNTRU, chiar dacă sunt înconjurați de persoane, pe dinafară. Astfel este acest drum, stimat cititor. Călătorul știe că numai FIINȚA îl înțelege și că doar FIINȚA poate calma, atunci când dorește acest lucru, acea singurătate prin intermediul de trăiri sacre în lumile interne.
Așadar, acestea sunt câteva (nu toate) dintre conduitele pe care trebuie să le luăm în considerare pentru a naviga către un port bun în această căutare a Lânii noastre de Aur, propria Piatră Filosofală.
Vă ofer acum câteva fraze pentru reflecție:
„În această viață răbdarea trebuie să fie pâinea noastră cea de toate zilele, dar avem nevoie de ea în special față de noi, pentru că nimeni nu ne este mai nesuferit decât noi înșine.”
Sfântul Francisc de Sales
„Relele care nu au forță pentru a sfârși cu viața, nu trebuie să o aibă pentru a termina cu răbdarea.”
Cervantes
„Cuvântul este mai puternic decât tunul.”
José de Laz y Caballero
„Pentru a fi pesimist este de ajuns să îndreptăm o privire superficială asupra lucrurilor: contrastul dintre lumină și umbră (mai mult umbră decât lumină) se revelează imediat chiar simțului cel mai puțin perspicace. Pentru a fi optimist este necesară o penetrare foarte profundă și reflexivă asupra faptelor; este necesar să scormonim profund în măruntaiele vieții și să surprindem logica sa minunată.”
Amado Nervo
ACCIPE DAQVE FIDEM.
─‘Primește-mi cuvântul și dă-mi-l pe al tău’─
Kwen Khan Khu
