Nicidecum nu am putea nega Legea Recurenței care acționează în fiecare moment al vieții noastre.
În mod cert, în fiecare zi a existenței noastre există o repetare de evenimente, stări de Conștiință, cuvinte, dorințe, gânduri, acte de voință etc. Este clar că atunci când o persoană nu se autoobservă, nu‑și poate da seama de această neîncetată repetare zilnică.
Este evident că cine nu simte niciun interes pentru a se observa pe sine însuși, nu dorește nici să muncească pentru a obține o adevărată transformare radicală.
Dar, culmea culmilor, există oameni care vor să se transforme fără a lucra asupra lor înșiși.
Nu negăm faptul că fiecare are dreptul la adevărata fericire a spiritului, însă, de asemenea, este sigur faptul că o astfel de fericire ar fi mai mult decât imposibilă, dacă nu lucrăm asupra noastră înșine.
Cineva se poate schimba în mod intim când într‑adevăr reușește să‑și modifice reacțiile în fața diverselor întâmplări care îi survin zilnic.
Dar nu am putea să schimbăm modul nostru de a reacționa în fața întâmplărilor vieții practice, dacă nu am lucra serios asupra noastră înșine.
Trebuie să schimbăm modul nostru de a gândi, să fim mai puțin neglijenți, să devenim mai serioși și să luăm viața într‑un mod diferit, în sensul său real și practic.
Însă, dacă noi continuăm așa cum suntem, comportându‑ne la fel în fiecare zi, repetând aceleași greșeli, cu aceeași neglijență dintotdeauna, orice posibilitate de schimbare va rămâne, de fapt, eliminată.
Dacă o persoană dorește într‑adevăr să ajungă să se cunoască pe sine însăși, trebuie să înceapă prin a‑și observa propriul comportament în fața evenimentelor fiecărei zile a vieții.
Nu vrem să spunem cu aceasta că o persoană nu trebuie să se observe pe ea însăși zilnic, vrem doar să afirmăm că trebuie să începem prin a observa o primă zi.
În toate trebuie să existe un început, și a începe prin a observa comportamentul nostru în fiecare zi din viața noastră este un bun început.
A observa reacțiile noastre mecanice în fața tuturor acelor detalii mărunte ale dormitorului, locuinței, sufrageriei, casei, străzii, serviciului etc., etc., etc., ceea ce spunem, simțim și gândim, este cu siguranță lucrul cel mai indicat.
Important este să vedem apoi cum sau în ce mod putem schimba acele reacții; însă dacă noi credem că suntem persoane bune, că niciodată nu ne comportăm în mod inconștient și greșit, nu ne vom schimba niciodată.
Înainte de toate, trebuie să înțelegem că suntem persoane‑mașini, simple marionete controlate de agenți secreți, de Euri oculte.
Înăuntrul persoanei noastre trăiesc multe persoane, niciodată nu suntem identici; uneori se manifestă în noi o persoană meschină; alteori o persoană iritabilă; în orice altă clipă o persoană splendidă, binevoitoare; mai târziu o persoană scandaloasă sau calomniatoare; după aceea un sfânt, apoi un șarlatan etc., etc., etc.
Avem persoane de tot felul în interiorul fiecăruia dintre noi, Euri de toate felurile. Personalitatea noastră nu este altceva decât o marionetă, o păpușă vorbitoare, ceva mecanic.
Să începem prin a ne comporta conștient pe durata unei mici părți a zilei; trebuie să încetăm să fim simple mașini, chiar dacă va fi timp de câteva minute pe zi; aceasta va avea o influență decisivă asupra existenței noastre.
Când ne autoobservăm și refuzăm să facem ceea ce vrea un Eu sau altul, este clar că începem să nu mai fim mașini.
Un singur moment în care suntem destul de conștienți pentru a înceta să fim mașini, dacă se face în mod voluntar, de obicei modifică multe circumstanțe neplăcute…
Din nefericire, trăim zi de zi o viață mecanicistă, de rutină, absurdă. Repetăm fapte, obiceiurile noastre sunt aceleași, n‑am vrut să le schimbăm niciodată; sunt șinele mecanice pe care circulă trenul mizerabilei noastre existențe; cu toate acestea, avem cea mai bună părere despre noi…
Peste tot abundă mitomanii, cei care se cred Zei; creaturi mecanice, rutinare, personaje din noroiul pământului, mizerabile marionete manevrate de diverse Euri; astfel de persoane nu vor lucra asupra lor însele…
Psihologie revoluționară, Capitolul XVII, „Creaturi mecanice”
Samael Aun Weor
