Mult îndrăgiți prieteni cititori,
Vă trimit, cu această ocazie, gravura intitulată…
…SIGNATURA RERUM
─‘Semnătura tuturor lucrurilor’─
Gravura în cauză a fost realizată de Jakob Böhme ─1575-1624─ într-una dintre lucrările sale postume. Pentru mulți cercetători, această carte este considerată una dintre cele mai dificile dintre scrierile sale.
Câteva cuvinte fac aluzie la ceea ce am menționat anterior:
Semnătura lucrurilor.
Arătând simbolul și semnificația diferitelor forme și figuri din creație.
Iar ceea ce este începutul, ruina și vindecarea tuturor lucrurilor purcede din veșnicie în timp și din nou din timp în veșnicie și cuprinde toate misterele…
Pentru a o analiza, vom începe prin a observa crucea care conține cele două cuvinte: SIGNATURA RERUM, care devine și titlul acestei gravuri. Cu siguranță, Gnoza ne spune că puterea se află în cruce ─titlu cu care Avatarul Vărsătorului a botezat unul dintre primele sale opuscule de prin anul 1949. Crucea este emblema încrucișării tuturor energiilor care constituie apoi formele infinite ale ceea ce numim creație.
În spatele acestei cruci observăm, pe cerul gravurii noastre, un triunghi care poartă în el cuvintele ebraice IOD-HE-VAU-HE, care sintetizează cuvântul IEHOVA. Nu trebuie să uităm că IOD-HEVE este reprezentarea forțelor masculine și feminine prezente în opera Creatorului. Pe de altă parte, VAU-HE alegorizează încă o dată acest binom de forțe masculine-feminine. Aceasta ne face să considerăm că tot ceea ce este creat este rodul ELOHIM-ilor care acționează pe scena cosmică printr-o copulație sacră ordonată și pusă în mișcare de inteligența supremului Theomegalogos.
Trebuie să observăm că din triunghiul pe care tocmai l-am descifrat vedem ieșind șapte mari raze de lumină, o alegorie directă a legii sacrului Heptaparaparshinok ─LEGEA ȘAPTELUI─, binecunoscută în studiile noastre. La rândul său, triunghiul configurează nu mai puțin sacra LEGE A TREIULUI sau LEGEA TRIAMAZIKAMNO. Aceste două legi sunt axa a tot ceea ce este creat. De aceea spunem că LEGEA TREIULUI CREEAZĂ și LEGEA ȘAPTELUI ORGANIZEAZĂ.
Din triunghiul menționat emană aripi pentru a-l reprezenta pe însuși Dumnezeu, deoarece El este ceva prezent în orice moment, deși ochii umanoidului nu-l pot percepe. Din acest motiv, un străvechi imn gnostic ne spune:
Cred în Tatăl ca entitate impersonală, inefabilă şi nerevelată, pe care nimeni nu a văzut-o, dar a cărei forţă, putere creatoare, a fost şi este plasmată în ritmul peren al creaţiei…”
Indiscutabil, primul triunghi pe care îl observăm îl indică pe Dumnezeu in abscondito sau AIN nemanifestat al kabaliştilor, cel despre care vorbea Marele Kabir din Galileea când discipolii săi l-au întrebat: „Când îl vom vedea pe acel Tată pe care îl pomeneşti de atâtea ori?”, iar el le-a răspuns: „Cine l-a văzut pe Fiul l-a văzut pe Tatăl!”, întrucât Fiul este una cu Tatăl, așa cum tradiția teologică gnostică a stabilit de milenii…
Este demn de remarcat, dragi cititori, că de ambele părți ale acestui prim triunghi putem contempla două mari focuri care se potrivesc cu altele două: unele în dreapta și altele în stânga gravurii studiate aici. Aceste patru focuri simbolizează eternul TETRAGRAMMATON.
Totuși, mai jos găsim un alt triunghi, de asemenea înaripat, care prezidează toate cosmosurile indicate de centura zodiacală din primul cerc. Într-un al doilea cerc energetic ni se arată simbolurile celor șase planete principale și anume: SOARELE ─în cadrul celui de-al doilea triunghi─, LUNA, MARTE, SATURN, VENUS și JUPITER… Este important de menționat că Soarele este unit cu Luna prin capetele unui baston vertical. Acest baston vertical face cruce cu un altul de tip orizontal pentru a ne arăta din nou puterea generatoare și regeneratoare a simbolului crucii. Am spus deja în mesajele anterioare că crucea este și simbolul DIVINEI IO ─Matricea Divină a Universului─, fecundată de RA EGIPTEAN, constituit dintr-un cerc cu un punct negru în centru. Acesta este LINGAM-UL MASCULIN ÎNCORPORAT ÎN YONI-UL FEMININ. De acolo se naște toată electricitatea universului.
Aceste două bastoane ale acestei cruci sunt însoțite de alte segmente, dar bastonul vertical care izvorăște din Soarele celui de-al doilea triunghi este îngropat într-un cub care conține tocmai o Lună. Iată cele două componente ale MARII OPERE ALCHIMICE: Soarele Sulful și Luna Mercurul…..
La fel de important este și faptul de a vedea niște cercuri ─patru în total─ pe crucea albă care conectează al doilea triunghi cu un cub. Aceste cercuri energetice fac aluzie directă la dimensiunile care pleacă din lumea cauzală, trecând prin lumea mentală, continuând prin lumea astrală și terminând în lumea fizică.
Cubul în care pătrunde bastonul vertical, formând o cruce cu complementul său, bastonul orizontal, este însăși PIATRA FILOSOFALĂ, PIATRA FILOSOFILOR, PIATRA SALINĂ sau PIATRA SPLENDORILOR.
În interiorul acestei Pietre putem vedea un triunghi inversat care ne arată coborârea forțelor divine spre microcosmosul om.
Sub acea Piatră se poate observa prezența unui fel de castel, în centrul căruia găsim figura lui CHRESTOS, alegorizat de un miel care poartă pe spate steagul eliberării. Acel miel este mielul pascal, care a fost numit în mod tradițional MIELUL LUI DUMNEZEU, căci, așa cum un miel a fost dus la abator, tot așa Isus a purtat crucea pe care a fost martirizat și răstignit pentru a ne arăta calea de întoarcere la Tatăl care se află în ceruri. Scopul ultim al existenței omului pe pământ nu este altul decât acela de a lupta pentru a-l încarna pe SALVATORUL SĂU SALVANDUS ─Cristosul său intim─, care este adevăratul său eliberator și Domnul Perfecțiunilor.
Castelul are trei intrări pentru acces. Aceste trei porți ne conduc până la Tatăl, Fiul și Spiritul Sfânt, cele trei forțe care împreună creează.
Adaug acum pentru voi câteva afirmații importante făcute despre controversatul autor al acestei frumoase gravuri:
Teza lui Böhme prezentată în carte poate fi rezumată astfel: totul în lumea materială poartă amprenta sau «semnul» sau «semnătura» complementului său spiritual, iar prin înțelegerea acestor semne și a relației dintre ele se poate obține o perspectivă asupra divinului.
Creația, procesele naturale, viața umană se mișcă datorită forțelor interne care determină fenomenele externe ale naturii. Filosoful, potrivit lui Böhme, poate citi în lucruri –în formele și în valorile lor simbolice, în «semnătura» lor– originea lor internă și esența lor. Divinitatea este revelată prin natură.
Böhme, apărându-se de acuzația de panteism, a spus:
Toți cei de aici să reflecteze și să mă lase liber de vină. Nu spun că natura este Dumnezeu […], ci spun că Dumnezeu dă forță întregii vieți, fie că este rea sau bună, fiecăruia după dorința lui […]. Așadar, de la El și prin El este totul; tot ceea ce nu este iubirea lui este mânia lui.
Atunci sofistul va interpreta greșit și va spune că amestec totul într-un singur lucru și consider natura ca fiind Dumnezeu […]. Îi spun să se uite cu atenție la cuvintele mele și să învețe să le înțeleagă în mod corect […]. De aceea, să fie atent la sensul lor: nu scriu în mod păgân, ci teosofic, dintr-un motiv superior celui exterior
Adaug acum câteva fraze pentru reflecția voastră:
„Nu există altă revoluție decât cea a timpului.”
Miguel de Unamuno
„Revoluțiile sunt hiperbatonul societății.”
Gabriel Alomar
„Răutățile lumii vor dura până când filosofii vor deveni regi sau regii vor deveni filosofi.”
Platon
„Niciodată omul virtuos nu apare mai măreț în ochii lumii întregi decât atunci când suferă cu curaj nedreptățile sorții; atunci se pare că își măsoară forțele cu cele ale destinului și că luptă corp la corp cu el.”
Baronul de Holbach
„Îndură cu răbdare pentru Dumnezeu sărăcia, boala, ostenelile și jignirile și vei fi răsplătit.”
Santa Teresa
NON SCHOLAE SED VITAE DISCIMUS.
─‘Să nu învățăm pentru școală, ci pentru viață.’─
KWEN KHAN KHU
