Mult îndrăgiți/te prieteni/e,
Mă apropii de voi pentru a vă trimite explicația acestei frumoase gravuri atribuite lui Jacob Böhme, care a fost realizată ca și copertă pentru un tratat intitulat…
…DESPRE ALEGEREA GRAȚIEI
Această lucrare a fost scrisă în anul 1623 de către acest mistic german, iar în gravura care o ilustrează putem observa nenumărate aspecte gnostice doctrinare care ne interesează pe toți cei care încercăm să mergem pe calea autorealizării.
În primul rând, trebuie să ne referim la titlul gravurii noastre, care, scris în germană veche, sună astfel: GNADENWAHL, care ar trebui tradus prin ‘ALEGEREA GRAȚIEI’.
Dar, la ce ne referim când vorbim despre STAREA DE GRAȚIE? Fără îndoială că ne referim la căutarea salvării sufletului nostru sau a valorilor care țin de el, aceasta înseamnă să fim în stare de GRAȚIE.
Acestea fiind spuse, să încercăm acum să dezvăluim secretele care se găsesc în această gravură minunată.
În primul rând, observăm cu litere mari un cuvânt repetat care apare în partea stângă și în partea dreaptă a mostrei noastre artistice. Acest cuvânt nu este altul decât WILLE. Acest cuvânt tradus înseamnă ‘VOINȚĂ’. Să înțelegem aici ca fiind VOINȚA DIVINĂ, VOINȚA SUPREMĂ, adică VOINȚA MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUI, cum l-ar numi FRAȚII noștri MASONI.
Sub acest cuvânt menționat mai sus putem observa un cerc care conține în sine două triunghiuri, unul cu vârful în jos și altul cu vârful în sus. Ochiul care apare în interiorul triunghiului care are vârful în jos este de caracter feminin, iar ochiul care este introdus în triunghiul al cărui vârf este în sus este masculin. Aceasta este dubla constituție a THEOMEGALOGOSULUI, ceea ce îl face MASCULIN-FEMININ. Ca feminin este DUMNEZEUL-MAMĂ, MULAPRAKRITI hindusă, iar ca masculin îi reprezintă pe ELOHIMII manifestați, care au sarcina de a stimula sufletele în timpul călătoriei lor spre manifestare. Din acest motiv ochiul feminin emite radiații divine, dar ochiul masculin se află într-un triunghi mărginit de foc, deoarece acel foc este INRI-ul gnosticilor creștini, totuși focul ochiului feminin aparține unei alte octave de funcționare, deoarece lucrează în dimensiunile superioare ale spațiului.
Să semnalăm acum două cuvinte scrise tot în germană veche. Ele sunt WOHL și WEHE. Primul înseamnă ‘FERICIRE’, iar al doilea ─Wehe─ trebuie tradus ca ‘SUFERINȚĂ’.
Aceste două cuvinte menționate mai sus se găsesc în niște semisfere. Una dintre sfere este de culoare albă ─luminoasă─, iar cealaltă sferă este de culoare întunecată. Aceasta înseamnă că, încă de la începutul creației, binecuvântatul THEOMEGALOGOS a prevăzut deja existența a două sfere de acțiune, una dintre ele albă, reprezentativă pentru sufletele care vor să se autorealizeze, iar cealaltă întunecată pentru a ne indica faptul că binomul ALB-NEGRU ─lumină și întuneric─ va dăinui pe durata existenței ZILEI COSMICE sau MAHA-MANVANTARA.
Să observăm că din cercul care conține cele două triunghiuri la care ne-am referit deja în rândurile anterioare ies două brațe puternice. Aceste brațe fac aluzie la prezența ATOTPUTERNICULUI care menține controlul asupra celor două curente ale creației, precum YIN și YANG din taoism.
Sub cercul care conține cele două triunghiuri apare, între cele două sfere ─cea albă și cea întunecată─, cuvântul FIAT. Acest cuvânt latin trebuie tradus ca ‘SĂ SE FACĂ’. În acest caz, se poruncește începutul creației, adică, faptul ca aceasta să aibă loc atunci când MARELE CUVÂNT așa o dictează.
De asemenea, este interesant de observat că sfera albă este plină de lumină și conține un mic triunghi din care ies radiații la fel de luminoase. Acest triunghi din acea sferă albă reprezintă cele trei forțe primare ale creației: SFÂNTA AFIRMARE, SFÂNTA NEGARE și SFÂNTA CONCILIERE. Totuși, în sfera din dreapta ─care este întunecată─ vedem doar lucruri tulburi, întunecate, confuze etc., pentru a ne arăta că în lumea ignoranței domnește doar HAOSUL.
Mai jos putem vedea două aripi. Din sfera din stânga vedem că apar ARIPI ALBE ANGELICE. Dimpotrivă, din sfera din dreapta vedem că răsar ARIPI NEGRE, indicând zboruri infraumane, călătorii non-celeste etc., etc., etc. Acestea sunt antitezele care se luptă necontenit în timp ce se desfășoară ZIUA COSMICĂ.
Este curios să observăm că aceste ARIPI la care ne-am referit sunt legate de două litere din alfabetul grecesc și anume: litera O care, la rândul ei, încadrează litera A. Litera A reprezintă începutul tuturor obiectivelor materiale sau spirituale. Ea este cunoscută cu numele de ALPHA. Cealaltă literă, care formează un cerc, este litera numită OMEGA în alfabetul grecesc. Ambele litere sunt aici pentru a ne indica faptul că DUMNEZEU este începutul și sfârșitul a tot ceea ce este creat în manifestarea tridimensională. Din acest motiv, deasupra ambelor litere apare cuvântul FIAT, ‘SĂ SE FĂCĂ’, semnalându-ne cu această expresie „SĂ SE FĂCĂ CREAȚIA”…..
Nu putem să nu apreciem cercul pe care îl formează o serie de cifre care merg de la numărul 1 până la numărul 12. Aceste numere reprezintă cele douăsprezece ore ale lui Apollonius din Tyana. Fiecare dintre aceste ore reprezintă o muncă a lui Hercule din mitologia greacă. Sunt douăsprezece munci metafizice care trebuie să se îndeplinească atunci când un suflet dorește să abandoneze creația pentru a fuziona cu divinitatea TOTALĂ. În aceste munci sau călătorii, acel suflet trebuie să coboare în infernurile celor douăsprezece planete ale sistemului nostru solar și, ulterior, să urce pentru a cuceri cele douăsprezece ceruri ale respectivelor planete.
Nu putem pierde din vedere spațiul cuprins de acele cifre pe care tocmai le-am comentat. În acesta vedem strălucind un soare care își trimite razele spre pământ, iar în partea inferioară a spațiului menționat putem contempla o lună în sfertul ei descrescător. Aceste simboluri ─soarele și luna─ sunt, din punct de vedere alchimic, cele două polarități alchimice bărbat-femeie, care vor trebui să lucreze cu misterul crucii.
Totuși, apreciați cititori și cititoare, iată că în acest spațiu ni se arată două cruci. Crucea din partea dreaptă este reprezentativă pentru FALSUL CREȘTINISM, care vede în ea doar un simbol mort care amintește de răstignirea Marelui Kabir din Galileea. Din acest motiv, pe această cruce apar cuvintele Bosheit și Verstockung, ambele însemnând ‘RĂUTATE’ și ‘OBSTINAȚIE’. De ce? RĂSPUNS: pentru că atâta timp cât Conștiința umană rămâne legată sau închisă în EU ─a se citi: EGOUL ANIMALIC─, vom fi mereu târâți de răutatea și obstinația EULUI. Acesta este motivul pentru care Patriarhul nostru ─V.M. Samael Aun Weor─ ne-a vorbit mereu despre OBSTINATUL EGO, mai ales în opera sa postumă PISTIS SOPHIA DEZVĂLUITĂ…..
Totuși, pe crucea din stânga vedem alte cuvinte care ne spun BUSZE și VERGEBUNG. Acestea trebuie traduse ca ‘PENITENȚĂ’, ‘SANCȚIUNE’, ‘CĂINȚĂ’ și ‘IERTARE’. Aceasta corespunde sacrificiilor conștiente și suferințelor voluntare practicate de cunoscătorii PUTERII CRUCII ─alchimice. Fără îndoială că cei care lucrează în ARCANUM MAGNUM A.Z.F., simbolizat în cruce, ajung la căință, penitență și iertarea tuturor fărădelegilor lor psihice, întrucât forțele psihoalchimice sunt unicele energii capabile să realizeze miracolul transformării noastre.
Este bine de indicat faptul că soarele pe care îl vedem în interiorul acestui cerc despre care discutăm este însoțit de o frază care spune VON EINER KRAFFT, care trebuie tradusă prin ‘A UNEI PUTERI’….. Ce înseamnă aceasta? RĂSPUNS: din cruce, înțeleasă corect, emană PUTEREA SALVĂRII NOASTRE. Din acest motiv, această frază se găsește lângă lemnul încrucișat al acelei cruci și, la fel, lângă emanațiile soarelui la care ne-am referit în paragrafele precedente. Când un bărbat și o femeie se unesc pentru a crea sufletul, o astfel de creație este posibilă deoarece se lucrează cu energia solară care izvorăște din uniunea lui LINGAM-YONI TANTRIC.
Această frază pe care tocmai am explicat-o este legată de o alta care apare la sol, între cele două cruci, și care ne spune: AUS EINEM SAFFT, care trebuie înțeleasă ca ‘A UNUI LICHID’… Aici am ajuns la un punct foarte interesant, pentru că dacă am uni frazele VON EINER KRAFFT și AUS EINEM SAFFT, am obține atunci următorul text: „A PUTERII UNUI LICHID”. Ce lichid? Răspuns: lichidul seminal pe care nu trebuie să-l pierdem niciodată, pentru că am cădea în FORNICAȚIE. Astfel se înțelege, deci, că pentru a părăsi roata timpului și a intra în ETERNITATE trebuie, fără îndoială, să ne împărtășim cu misterele crucii. Acesta a fost motivul pentru care Venerabilul nostru Patriarh a intitulat unul dintre primele sale opuscule PUTEREA SE AFLĂ ÎN CRUCE încă din anii cincizeci…..
Încheiem descrierea noastră analizând două fraze care apar la baza gravurii noastre. Prima, în dreapta gravurii, la baza acesteia, spune astfel: GEHET HIN ZUM SERVERGRUBE, care trebuie să se traducă astfel: ‘Du-te acolo la groapa slujitorului’. Aceasta înseamnă că, dacă nu iubești lumina, destinația ta finală va fi groapa care este pregătită pentru sufletele pierdute.
Și, pe de altă parte, la baza gravurii noastre, în partea stângă, găsim: KOMMET HER ZUM GNODEN STUH, și înseamnă ‘Vino aici la scaunul milei’. Trebuie să vă clarific, prieteni și prietene, că actul de ispășire, teologic vorbind, era semnalat de chivotul legământului. Acel chivot arăta doi Heruvimi care se atingeau cu aripile lor, ținând brațele întinse. Gnosticismul a afirmat întotdeauna cu tărie că în interiorul acelui chivot se aflau Tabelele Legii mozaice, toiagul lui Aaron și potirul mântuirii. Toiagul alegorizează forța virilă, potirul reprezintă yoni-ul feminin, iar Tabelele Legii ne avertizează că tot acest act de ispășire, era, efectiv, singurul act care atrăgea divinitatea către rasa umană și, prin urmare, nu trebuia să fie săvârșit decât în acord cu Marea Lege, adică fără adulter nici fornicații…..
Unii autori au considerat că scaunul milei era capacul sau acoperământul chivotului legământului. Conform acestora, era sculptat dintr-o singură bucată de aur, cu doi Heruvimi la capete care își întindeau aripile deasupra lui și îl acopereau. Unii istorici consideră că însemna tronul lui Cristos – gloria lui se manifesta între cei doi Heruvimi–, și era locul și actul prin care se obținea reconcilierea cu Dumnezeu. Această frază are o oarecare profunzime și adevăr în ea, deoarece numai prin actul de ispășire se manifestă forțele cristice printre oameni.
Ispășirea este un concept al teologiei creștine tradus din termenul grecesc hilasterion, care semnifică literal ‘ceea ce ispășește sau răscumpără’, ‘darul care asigură ispășirea’ sau ‘loc sau mijloc de reconciliere’. Un alt cuvânt grecesc, hilasmos, se folosește pentru a-l desemna pe Cristos ca ispășire a omului. Dicționarul afirmă că ispășirea este o „Acțiune plăcută lui Dumnezeu, care îl mișcă spre milă și îndurare”, sau un „Sacrificiu care se oferea în legea străveche pentru a potoli justiția divină și pentru a-l avea pe Dumnezeu îngăduitor”.
Vă dăruiesc acum, răbdători cititori, niște fraze pentru reflecție:
„Ceea ce a rânduit cerul să se întâmple, nu există sârguință sau înțelepciune care să-l împiedice.”
Cervantes
„Lasă-te în mâna providenței.”
Virgiliu
„Providenței îi place să fie tentată. Acesta este secretul omului care reușește.”
Bernard Shaw
„Când lipsește bunăvoința lui Dumnezeu, toate eforturile sunt zadarnice.”
Sfânta Tereza
„Există întotdeauna o providență care ne inspiră să alinăm nevoile cele mai presante ale semenilor noștri.”
Goethe
MORS CERTA, HORA INCERTA.
─‘Moartea este sigură, dar ora este incertă.’─
Kwen Khan Khu
