Mult iubiți cititori/cititoare,
Cu mare plăcere vă scriu pentru a vă trimite interpretarea acestei gravuri care se intitulează…
…CONTEMPLAREA REVELAȚIEI DIVINE
În primul rând, trebuie să știm că această ilustrație a fost opera marelui mistic german pe nume Jacob Böhme. Această gravură este coperta unei lucrări a autorului menționat, iar editorii i-au pus lui Jacob Böhme 177 de întrebări teosofice, dintre care autorul a răspuns la 15.
În fața ochilor noștri, în primul rând, în partea superioară a acestei frumoase gravuri, se remarcă trei coroane înconjurate de Coruri Angelice, cele două din partea de sus, în timp ce a treia coroană strălucește pe capul unui om care are alături litera A, indicativă a Adamului divin, făcut după chipul și asemănarea creatorului conform Sfintelor Scripturi.
Sub coroanele menționate mai sus putem vedea trei litere. În extrema stângă un M și în extrema dreaptă un V. Aceste litere sunt învăluite în foc. Coroana inferioară, care se află deasupra Adamului primordial, este însoțită de un I. Cele trei formează un triunghi cu vârful în jos. Literele indicate: M-V-I, ar trebui traduse ca Mysterium Verbi Ignei, ‘misterul verbului ignic’. Știm cu toții că creația este rodul focului omniscient. Nu vorbim aici despre focul din bucătărie sau din șemineuri, ci despre acel verb la care se referea HERACLIT, marele filosof grec, când a exclamat: „Dumnezeu nu este un individ sau o entitate oarecare, ci este un foc care se aprinde sau se stinge singur, este omniscient, omnipotent și creează sau distruge conform legilor sale”…..
Această argumentație profund gnostică ne amintește de acea transcriere care a fost scrisă pe vârful crucii pe care a fost crucificat rabinul din Galileea ─V.M. Aberamentho─ și care spunea: INRI, adică în traducerea sa: IGNI NATURA RENOVATUR INTEGRA, ‘focul reînnoiește integral toată natura’. Trebuie să înțelegem că supradimensiunile cosmosului nu sunt altceva decât diferite forme de energie ─a se citi: Focul─ care s-au cristalizat de-a lungul a milioane și milioane de ani. Aceasta este ceea ce alcătuiește o MAHA-MANVANTARA conform hindușilor. Pe de altă parte, este interesant de știut că cuvântul IEHOVA ─a se citi: IEHOVÁ─ în limba ebraică trebuie înțeles ca IOD-HEVE, care enunță cele două polarități masculină și feminină. Ei, Elohimii, au creat în templele lor, la începutul creației, printr-o copulație sacră și prin utilizarea verbului divin sau a limbajului sacru, diferitele cosmosuri cu toate galaxiile, sistemele solare, lumile sau planetele și rasele umane. Așa a fost creat omul după chipul creatorului său, iar pe atunci acel Adam era androgin –bărbat-femeie– sau androgin divin, care era înzestrat cu limbajul de aur.
Omul era, așadar, o emanație divină a THEOMEGALOGOSULUI însuși –Domnul Marelui Cuvânt– și de aceea avea control asupra celor patru elemente ale Naturii conform Gnozei. Și a fost acolo, în acel HAGIOCOSMOS ─COSMOS SFÂNT─, unde Elohimii au realizat crearea omului folosind în acest scop, așa cum am spus deja, arhetipul a ceea ce avea să devină mai târziu rasa umană. În toate acestea a intervenit Focul Eternului. De aceea litera I apare exact deasupra capului omului din gravura noastră.
De asemenea, este foarte oportun să subliniem cele două cercuri care înconjoară Corurile Angelice, deoarece acestea sunt sferele înalte în care se manifestă voința divină. Tocmai acolo unde se întâlnesc acele două cercuri mari pe care le descriem, apar în fața noastră două cercuri care înconjoară o cruce. Aceste două cercuri sunt, din nou, amintirea HAGIOCOSMOSULUI care este guvernat tocmai de trei legi: Sfânta Afirmare, Sfânta Negare și Sfânta Conciliere. Aceste trei forțe acționează prin încrucișarea lingam-ului masculin cu yoni-ul feminin al acelor Elohimi pe care i-am menționat anterior. De aceea „Puterea se află în cruce…”, ne avertizează textele gnostice milenare.
Să trecem acum la descrierea omului care este centrul gravurii noastre. El însuși este închis într-un cerc care îl cuprinde până la mijloc. Prin aceasta ni se spune că de la mijloc în sus este partea sublimă a lui Homo sapiens sapiens și de la mijloc în jos se află forțele care îi vor defini statutul a posteriori. Kabala ne spune că Sefirotul YESOD este în contact cu organele noastre creatoare. Și acolo, în acea regiune, se definește destinul rasei umane, fie pentru a se converti într-o RASĂ FORNICATOARE fie pentru a ajunge poate la culmile CASTITĂȚII ȘTIINȚICE prin sublimarea energiilor sexuale.
Tocmai din acest motiv, acolo, în acea zonă, se deschide un cerc care conectează viața divină cu viața umană sau materială. Și, în mod curios, tocmai în Sefirotul MALKUTH ─lumea materială sau tridimensională─ trebuie să lupte sufletele pentru Autorealizarea Intimă a FIINȚEI lor sau să se lase înghițite de legile naturii până când intră în INVOLUȚE… Acesta este motivul pentru care vedem acolo o oaie și o capră. Oaia simbolizează sufletele care îl iubesc pe Dumnezeu, iar caprele sunt acele suflete care neagă divinitatea și se închină lui Satan.
În acel semicerc reprezentativ al lumii materiale putem întrezări un Soare și o Lună, simboluri alchimiste care fac aluzie la SULFUL înțelepților și la MERCUR –apele geneziace ale devotului. Prin amestecul inteligent al ambelor ingrediente –spuneau alchimiștii– se poate crea MAREA OPERĂ INTERIOARĂ. Acesta este misterul ARCANUM-ULUI A.Z.F. al Gnozei.
De asemenea, putem contempla un total de douăzeci și trei de stele, a căror sumă kabalistică ne-ar da numărul 5. Numărul 5 reprezintă steaua cu cinci vârfuri, omul autorealizat, integrat cu FIINȚA sa interioară Reală pentru a trăi în cadrul modului corect de a simți, modului corect de a gândi și modului corect de a acționa.
De asemenea, se cuvine să subliniem că omul din tema noastră are în mâna lui stângă un fel de cartuș de dinamită pentru a indica faptul că numai prin foc pot fi realizate toate marile realizări spirituale, care sunt, de altfel, cuprinse într-o roată care conține toate literele alfabetului latin, cu simbolul crucii aflat în centru. Cu aceasta ni se spune că, la fel ca în alfabet, de la început până la sfârșit trebuie să lucrăm cu focul…, folosind mereu misterium regeneratoris al încrucișării polarităților masculine și feminine.
Vă trimit acum câteva fraze care merită reflecția noastră:
„Cunoaște-te pe tine însuți.”
Socrate
„Este necesar să te cunoști pe tine însuți. Când aceasta nu ar servi la găsirea Adevărului, ar servi cel puțin la ordonarea vieții și nu cred că există ceva mai drept sau mai profitabil.”
Pascal
„Nu este nimic mai dificil decât să te cunoști pe tine însuți.”
Tales din Milet
„Nimic nu este iubit dacă nu este cunoscut.”
Sfântul Augustin
„Conștientizarea unui fapt nu este cunoaștere; dacă ambele lucruri ar fi similare, peștii ar ști mai multe despre ocean decât geografii și naturaliștii.”
Bernard Shaw
FINIS CORONAT OPUS.
─‘Sfârșitul încununează opera.’─
KWEN KHAN KHU
