Mult iubiți prieteni și prietene cititori,
Vă trimitem gravura intitulată…
…TIMIDITAS
─‘Teama’─
Face parte dintr-o serie editată de Raphael Sadeler ─1560-1628─ după desenul lui Maarten de Vos.
Dicționarele explică faptul că cuvântul TIMIDUS provine din latinescul timeo, ‘a se teme’, și tās, care indică o calitate; prin urmare, TIMIDITAS ar însemna ‘a fi fricos, temător’.
Subiectul gravurii noastre, ca și în alte ocazii, este feminin, deoarece gravura reprezintă o femeie.
Fraza în latină:
Sub dumis latitans, macie confecta senesco,
Exsangues languent venae, est cor pectoris expers,
Ossa tremunt, omnique pauens impellor ab aura:
Friget flamma animi, nec se ratio exerit usquam,
Hinc me Terror agit pauidam Pudor inde retundit,
Et lente adrepens, ferroque innixa lacertos
Segnities, quae non dubiae mihi somnia fingit?
Donec Pauperies rerum obruat omnium egentem.
Traducere: ‘Ascunzându-mă sub tufișuri, devorată de slăbiciune, îmbătrânesc, venele mele secate se ofilesc, inima îmi este lipsită de vlagă, oasele îmi tremură, fiind speriată de orice [până și] adierea vântului mă face să tremur: flacăra sufletului se răcește și rațiunea nu se mai vede pe nicăieri. De aceea, teroarea mă conduce îngrozită. Apoi, pudoarea mă reține și, târându-mă încet, sprijinindu-mă cu brațele de fier, indolența, ce fantezii nu inventează pentru mine [care sunt] îndoielnică? Până când sărăcia nu [mă] apasă, făcându-mă dependentă de toate lucrurile’.
Descriere:
Privind această gravură, dragi cititori, putem contempla patru imagini ale unor personaje pe care le-am evidențiat cu litere îngroșate.
În primul rând, figura centrală este o femeie bătrână cu o îmbrăcăminte foarte sărăcăcioasă. Teroarea este reprezentată de cele două femei din stânga, care fug; pudoarea de persoanele din fundal, care apar complet acoperite, deoarece probabil se roagă. Femeile din dreapta reprezintă indolența. Una este încătușată; cealaltă merge sprijinindu-se într-un fier, care nu este de fapt un baston, ci o spadă pe care o folosește ca baston. În fundal, lângă o biserică, niște săraci cer mâncare. Aceștia reprezintă sărăcia.
Ce sunt toate aceste lucruri?
În primul rând să subliniem că, în partea centrală a acestei gravuri, observăm o bătrână cu haine destul de zdrențuite. Aceasta este natura umană atunci când este prizonieră a AGREGATULUI psihologic al FRICII sau al TEMERII.
Această bătrână este înconjurată de câteva animale, și anume: o bufniță, un corb, un iepure, un arici și o salamandră.
Bufnița reprezintă, în simbologie, AUTOOBSERVAREA, iar corbul ne invită la moartea interioară, moartea slăbiciunilor noastre…
Ariciul indică stările noastre repulsive și temătoare care, din nefericire, ne însoțesc în viața de zi cu zi.
Salamandra ne arată fricile noastre constante care ne înconjoară, iar iepurele, evident, reprezintă și el o formă a temerilor noastre.
EUL fricii sau al TEMERII este multiplu în psihicul nostru și se află în spatele fiecăreia dintre slăbiciunile noastre. Vedem, de exemplu:
Eul îmbuibării mănâncă mereu pentru că se teme că într-o zi am putea rămâne fără hrană ─presupuneri.
Desfrâul va căuta mereu să se satisfacă pentru că, potrivit lui, nu trebuie să pierdem oportunități sexuale, iar acest lucru ne va face indolenți și slabi în fața celorlalți.
Mânia ne va face mereu să credem că nu trebuie să arătăm slăbiciune în fața semenilor noștri.
Orgoliul nu vrea să fie trecut pe un plan secund, va dori întotdeauna să ne arătăm capacitățile în fața celorlalți.
Invidia ne va face să credem că trebuie să îi imităm pe ceilalți pentru a ne asigura un loc în societate.
Lăcomia nu are limite și justifică în permanență necesități care NU EXISTĂ.
Lenea se face simțită deoarece, potrivit ei, avem nevoie să ne odihnim constant pentru a ne conserva energiile etc., etc., etc.
Am putea ajunge la următoarea concluzie cu privire la cele două cupluri menționate anterior: teroarea ne face să fugim, dar pudoarea ne stăpânește acest impuls de frică, indolența ne limitează acțiunile, dar trebuie să înceteze atunci când sărăcia, care este o consecință a indolenței, ne obligă să acționăm.
Vă adaug câteva fraze pentru reflecție:
„Frica se citește pe chip.”
Seneca
„Frica este un sentiment mai puternic decât iubirea.”
Pliniu cel Tânăr
„Frica este cel mai ignorant, cel mai nedrept și cel mai crud dintre sfetnici.”
Edmund Burke
„Frica este întotdeauna gata să vadă lucrurile mai rele decât sunt.”
Titus Livius
„Cel care trăiește cu teamă nu va fi niciodată liber.”
Cicero
MISEREOR.
─‘Am compasiune.’─
KWEN KHAN KHU
