Această sculptură, de origine etruscă, este realizată din bronz și se estimează că a fost creată în jurul anului 400 înainte de Cristos în apropierea orașului Arezzo ─Italia─, loc în care a fost găsită în 1553. Are 129 cm lungime și 78 cm înălțime. În prezent, se află în Muzeul Arheologic Național din Florența.
Pentru a începe descrierea noastră vom spune că, dacă observăm centrul acestei gravuri artistice, vom vedea imediat figura lui Satan așezat pe sfera care reprezintă lumea noastră, aceasta pentru a ne arăta că, într-adevăr, el este cel care, din nefericire, conduce destinele acestui furnicar uman.
Vă trimit acum a doua gravură din secvența de patru în total realizate de artistul flamand Gérard Van Groeningen în anul 1573. Aceasta este seria de gravuri intitulată Cele patru moduri de a trăi pe pământ.
Această lucrare a fost scrisă în anul 1623 de către acest mistic german, iar în gravura care o ilustrează putem observa nenumărate aspecte gnostice doctrinare care ne interesează pe toți cei care încercăm să mergem pe calea autorealizării.
trebuie să știm că această ilustrație a fost opera marelui mistic german pe nume Jacob Böhme. Această gravură este coperta unei lucrări a autorului menționat, iar editorii i-au pus lui Jacob Böhme 177 de întrebări teosofice, dintre care autorul a răspuns la 15.
Mă apropii de toți pentru a vă trimite o descriere gnostică a gravurii de față, care corespunde unei cărți intitulate MISTERIUM MAGNUM și care se referă „Isus și Moise”.
Comunic cu voi toți/toate cu această ocazie pentru a vă scrie despre o operă a marelui artist italian numit Rafael sau Raffaello Sanzio din Urbino ─1483-1520. Titlul acestei lucrări este ”Viziunea unui cavaler”.
Această operă se mai numește și Visul lui Scipio. Opera a fost finalizată în 1503-1504 și se află la National Gallery din Londra.
Această operă de artă a fost creată în anul 1516. A fost opera lui Jean Perreal, din Paris.
Partea centrală a acestei ilustrații alchimice ni-l prezintă pe Alchimist în picioare, observând Mercurul, care este așezat pe o vatră care, la rândul său, face parte dintr-un copac.
Pictura ne-o înfățișează pe Sfânta Cecilia, îmbrăcată într-un frumos veșmânt auriu, ridicându-și ochii spre cer și ținând în mâini o orgă. Orga a fost un instrument muzical foarte venerat în timpul Evului Mediu și al Renașterii deoarece muzica pe care o emite acest instrument este foarte spirituală.
Imaginea pe care ne-o arată această gravură a apărut pe primele pagini ale unei cărți intitulate Prima parte a curioasei școli de artă și muncă, publicată în 1696.