Dragi/e prieteni/e,
Vă trimit, prin prezenta, această gravură intitulată…
SPECVLUVM CREATVRARUM
─‘Oglinda creaturilor’─
Gravura de față a fost realizată de iezuitul Ioane David ─1546─1613─ și dezvoltată în capitolul al optulea al cărții sale intitulată Dvodecim specvla Devm aliqvando videre desideranti concinnata.
În prim-planul imaginii, un bărbat și o femeie ─C─ sunt îngenuncheați în rugăciune în fața unei oglinzi de mari dimensiuni ─B─, care arată un peisaj cu o Lună, un Soare, stele, corăbii navigând în apropierea unui țărm cu clădiri etc. Razele care emană din ochii lor arată că se uită la această reflecție. În spatele oglinzii se vede Dumnezeu Tatăl într-un cerc de nori înconjurat de îngeri ─A. Acest lucru arată că, prin meditație, în fața lumii vizibile, invizibilul poate deveni recognoscibil.
În fundal în stânga ─D─ este reprezentată scara care ne permite să explorăm tainele cerului. Bărbatul care urcă pe prima treaptă ─F─ nu este Iacob care urcă scara spre cer, ci Iov, care merge pe calea lui Dumnezeu. Iov a ajuns la înțelegerea lumii divine și, de aceea, vede în înălțimi stelele, Soarele și Luna.
În fundal în dreapta ─E─, un sfânt se află printre copaci și animale, privind spre cer. La prima vedere pare a fi Sfântul Francisc de Assisi cu animalele, dar textul ne spune că este Sfântul Bernard, care reflectează la lucrurile divine printre copaci. În plan secund, în dreapta, în fața unui lan de grâu, se află o femeie ─G─, care compară câmpul ceresc cu cel pământesc ─în textul cărții autorul face referire la Proverbe 31:10, „Lauda femeii virtuoase”.
Să analizăm acum câteva expresii latine legate de gravura noastră, să vedem:
«Quot rerum species; SPECVLIS tot, Conditor Vnus
Cernitur: vtendo gratus vt esse velis».
Traducere: ‘Oricât de multe feluri de lucruri ar exista, în atâtea oglinzi se vede un singur Creator, pentru ca tu să vrei să fii recunoscător atunci când le folosești’.
«A.B.C. Invisibilium per visibilia contemplatio».
Traducere: ‘Contemplarea lucrurilor invizibile prin intermediul celor vizibile’.
«D. Scala, ad arcana coeli per creata rimandum».
Traducere: ‘O scară pentru a pătrunde în misterele cerului prin intermediul creației’.
«E. S. Bernardus inter arbores divina contemplans».
Traducere: ‘Sfântul Bernard contemplând lucrurile divine printre copaci’.
«F. Iob, quasi per scalam, operum Dei consideratione quousque profecerit».
Traducere: ‘În ce măsură Iov, folosindu-se de o scară, s-a apropiat să contemple lucrările lui Dumnezeu’. În textul cărții, autorul face referire la Iov 23:11: „Picioarele mele au urmat pașii lui; am păzit calea lui și nu m-am abătut”.
«G. Mulier fortis considerat agrum coelestem, quem comparet».
Traducere: ‘Femeia puternică se uită la câmpul ceresc pentru a-l dobândi’.
«H. Respicite lilia agri, et volucres coeli».
Traducere: ‘Uitați-vă la crinii de pe câmp și la păsările cerului’.
Când intrăm acum în analiza figurilor din gravură, vedem, în primul rând, un cuplu format dintr-un bărbat și o femeie care, îngenunchiați, contemplă o oglindă în care pot fi văzute stele, un soare, o lună etc. etc. Aceasta trebuie interpretată ca fiind oglinda clarviziunii.
În spatele oglinzii îl putem vedea pe Dumnezeu Tatăl înconjurat de nori și de îngerași, ceea ce ne spune că, deși ne aflăm în lumea vizibilă, prin meditație și rugăciune putem percepe lumea invizibilă; putem, la nivel intern, să ne conectăm cu FIINȚA și cu ierarhiile cerești.
Scara pe care o vedem la baza copacului simbolizează gradele de perfecțiune pe care le putem dobândi dacă suntem fideli FIINȚEI și ne menținem fermi în munca interioară. Nu trebuie să credem că este vorba despre Iacob și faimoasa sa scară menționată în Sfintele Scripturi, ci despre Iov și calvarul său particular atunci când Dumnezeu l-a supus unor încercări teribile.
În dreapta, la celălalt capăt, vedem un sfânt înconjurat de animale și care în același timp cercetează cerul și scrutează frunzișul copacului. Ni s-ar putea spune că este vorba despre Sfântul Francisc de Assisi, dar în realitate este Sfântul Bernard. Orice adevărat Inițiat sau Inițiată iubește întotdeauna natura și creaturile ei, pentru că înțelege că în toată creația este latentă viața divină.
Mai apoi vedem o femeie în fața unui lan de grâu și, conform celor scrise de autorul gravurii, este o doamnă care compară acest lan de grâu pământesc cu lumea cerească. Să ne amintim că sămânța de grâu este legată de sămânța alchimică, de unde și aluzia la Proverbe 31:10 de la sfârșitul acestei descrieri și menționarea „laudei femeii virtuoase”.
Vă dau acum câteva fraze pentru reflecție:
„Filosofia este istoria erorii umane cu câteva scântei de lumină.”
Otthon Gruppe
„Adevărata filosofie nu este altceva decât studiul morții.”
Newton
„Puțină filosofie ne îndepărtează de religie. Multă filosofie ne aduce înapoi la ea.”
Bacon
„Ce este un filosof? Un om care, dacă îl asculți, te va face cu siguranță mai liber decât toți pretorii.”
Epictet
„Obiceiurile filosofilor nu sunt conforme cu preceptele lor; dar dacă nu trăiesc așa cum învață, ei învață cum ar trebui să se trăiască.”
Seneca
ERRARE HUMANUM EST.
─‘A greși este omenește.’─
KWEN KHAN KHU
