Mult iubiți cititori,
Cu mare plăcere vă scriu pentru a vă dedica câteva cuvinte despre această minunată gravură care poartă titlul…
…COPIL CU ARC ȘI SĂGEȚI ȘI OCHIUL ATOTVĂZĂTOR AL LUI DUMNEZEU
Această lucrare artistică a fost realizată de Boëtius Adamasz, numit și Bodius, în anul 1624. Artistul a trăit între anii 1580 și 1633. Era cetățean al Țărilor de Jos. A lucrat în colaborare cu un alt frate iezuit pe nume Herman Hugo la emblemele din Pia Desideria, una dintre cele mai citite cărți devoționale, tipărită la Anvers ─Belgia. Ulterior, cele patruzeci și cinci de gravuri ale sale care fac parte din această lucrare au fost refolosite în diferite moduri.
A fost una dintre cele mai pioase lucrări cunoscute în Europa secolului al XVII-lea. Tema centrală a acestor lucrări a fost întotdeauna iubirea divină și sufletul uman, iar mulți autori afirmă că artistului i-a plăcut întotdeauna să reprezinte aceste virtuți în forme infantile, fie că a asociat gravurile sale cu Eros Cupidon sau cu copilul Isus.
În acele vremuri trebuie să ne amintim că, în acord cu ceea ne-a învăţat Patriarhul nostru: V.M. Samael Aun Weor, în multe mănăstiri creștine catolice au trăit mulți călugări care s-au dedicat, în secret, cercetării cărților alchimice, căutând cu sinceritate autorealizarea. Dovadă în acest sens a fost marele Maestru Rabelais, autor al lucrării Gargantua și Pantagruel. Nu îl putem uita nici pe Atanasius Kircher, un mare alchimist al vremii.
Pentru a intra pe deplin în subiectul studiului nostru, în primul rând trebuie să observăm că în partea de sus a acestei gravuri vedem pe cer un ochi însoțit de trei săgeți și două urechi.
În mod evident, formele auditive și ochiul reprezintă forțele lui Dumnezeu, care VEDE TOTUL ȘI AUDE TOTUL, pentru că pentru FIINȚĂ nu există secrete, nici în cer, nici pe pământ, grație OMNISCIENȚEI și OMNIPREZENȚEI sale.
Cele trei săgeți care se îndreaptă sau țintesc spre cer simbolizează cele trei forțe primare ale creației și năzuințele sufletului de pe Pământ de a dori să cunoască misterele divine. Aceste trei forțe sunt acolo sus, în lumile superioare ale Conștiinței, și din acest motiv aceste săgeți sunt îndreptate spre cer.
Când V.M. Samael ne dezvăluie în CURS ZODIACAL semnul astrologic al Săgetătorului, ne explică faptul că săgeata pe care centaurul uman o trimite îndreptată spre cer simbolizează năzuințele ființei umane, care trebuie să ne ducă în cerurile Conștiinței supreme. Aceste trei săgeți la care ne referim sunt însoțite de o frază scrisă în latină care sună astfel: „Ah, ut name heu”. Traducere: „Ah, săracul de mine!”.
Și într-adevăr, stimați cititori, sufletul sau embrionul de suflet pe care îl purtăm înăuntru este înlănțuit de Legea Karmei și, din acest motiv, este legat și de Roata Samsarei. Aceasta este cauza constantelor noastre suferințe în această vale a durerii pe care o numim viață.
De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că săgețile pe care le deține creatura reflectată în această gravură fac, fără îndoială, aluzie la săgețile erotice, fără de care se dovedește imposibilă transformarea noastră radicală pentru a ajunge să avem o statură spirituală suficientă care să ne permită să trăim în Împărăția Tatălui. Din acest motiv, mulți autori asociază figura umană pe care o vedem aici cu mitologicul Eros-Cupidon… Aici se reflectă ceea ce ne subliniază Patriarhul nostru, V.M. Samael Aun Weor, când ne spune: „Numai cu forța iubirii este posibil să obținem eliberarea noastră”. Fără îndoială ni se vorbește, nu despre iubirea profană sau pseudo-iubirea desfrânată, nu; ni se vorbește despre iubirea care este a morții soră. Acest lucru trebuie înțeles foarte bine.
Ni se spune că mulți autori l-au văzut reflectat în acel copil care ilustrează gravura noastră pe însuși copilul Isus al tradiției creștine și nu s-au înșelat, pentru că orice persoană care lucrează în magisteriul alchimic poate ajunge să-l încarneze pe copilul Cristos, care mai târziu va deveni om și se va transforma în al nostru Salvator Salvandus particular, pentru că fiecare îl are pe al său. Acesta este misterul Gnosticismului milenar.
Să observăm că alături de copil se poate vedea o mască. Această mască reprezintă personalitatea umană, ceea ce este trecător. Să nu uităm că cuvântul personalitate provine din latină și înseamnă tocmai ‘mască’. Din toate acestea trebuie să înțelegem că, realmente, înaintea lui Dumnezeu, înaintea FIINȚEI, nu suntem nimic…
La fel de izbitor este să vedem că la nivelul inimii este ușor de apreciat o săgeată pe care ne-o arată figura umană îndreptată spre cer, parcă indicându-ne că destinul nostru este acolo, în înălțimi, în sânul Marii Realități.
Gravura noastră este însoțită de o frază scrisă în latină care ne exprimă:
«Domine, ante te omne desiderium meum, et gemitus meus a te non est absconditus. Salmo 37».
Traducere: ‘Doamne, înaintea ta este toată dorința mea și suspinul meu nu este ascuns de tine’.
Vă dăruiesc acum, dragii mei însoțitori de drum, câteva fraze de luat în seamă:
„Virtutea dă mai mult zel răutății decât viciul.”
Euripide
„În sânul unui om virtuos există un Dumnezeu.”
Seneca
„Nu este suficient să ai virtute și să nu te folosești de ea; e ca și cum ai avea o artă și nu ai exercita-o.”
Cicero
„Dacă suntem călăuziți de virtute, vom avea ca tovarăș norocul.”
Cicero
„Virtutea trebuie să fie comună fermierului și monarhului.”
Confucius
DO UT DES.
─‘Dau pentru ca tu să dai.’─
KWEN KHAN KHU
