Muy queridos amigos y amigas compañeros del camino:
Mult iubiți prieteni și prietene colegi de drum,
Mi-am asumat sarcina de a vă scrie acest scurt comentariu despre Avatarul nostru pentru a vă spune următoarele:
Când trecem în revistă viața binecuvântatului Nazarinean care a predicat în Orientul Mijlociu acum 2.024 de ani, suntem foarte uimiți să vedem suferințele pe care a fost nevoit să le îndure, așa cum ni se spune în Sfintele Scripturi.
A fost foarte greu să trebuiască să îndure INCONȘTIENȚA COLECTIVĂ care îl înconjura și care l-a dus la MOARTEA PE CRUCE. Doar o mică mână de oameni știau ce se întâmpla cu adevărat în acea dramă îngrozitoare. În realitate foarte puțini.
Și după acea teribilă VIA CRUCIS prin care a trecut, cum s-a terminat totul? Ei bine, conform celor ce ni s-au spus, apostolii și-au urmat fiecare drumul, așa cum le indicase MARELE KABIR, și au început să răspândească VESTEA BUNĂ în diferite colțuri ale lumii noastre. Fiecare dintre ei suportând INSUPORTABILUL: persecuții, boli, batjocuri, critici, foame, frig și un lung etcetera, pe care ei le acceptau ca parte a angajamentului pe care și-l luaseră față de binecuvântatul ABERAMENTHO.
Apoi, pe deasupra, acei discipoli au trebuit să îndure TORTURI ÎNFRICOȘĂTOARE care i-au dus la moartea fizică, toate acestea fiind provocate de această rasă perversă care încă mai există.
Dar, aici apare o întrebare: ce s-a întâmplat cu bunurile Domnului din Galileea? Nimeni nu știe unde au ajuns veșmintele sale, se vorbește doar de sfântul sudar din Torino, care este expus curioșilor din zilele noastre, iar acea piesă care pare să reflecte imaginea răstignitului este privită de mulțimi între îndoieli și critici nesănătoase din partea scepticilor și a ateilor, și în mijlocul unei presupuse credințe care este pusă la îndoială de mii de observatori. La aceasta se adaugă dezbaterea cruntă pe care acest giulgiu sfânt a stârnit-o în rândul pseudoștiințificilor din zilele noastre, care încearcă, ori de câte ori pot, să nege autenticitatea acelei bucăți de pânză, în ciuda faptului că mii de dovezi au arătat că nu este vorba de o înșelătorie sau o farsă pusă la cale de niște fanatici.
Nici nu se știe unde sunt toate bucățile din coroana de spini și cu atât mai puțin se știe unde a ajuns crucea care i-a servit de tortură și pe care i-au impus-o călăii Imperiului Roman. Unele biserici susțin că au o bucată din ea, altele că nu au știut niciodată unde au ajuns acele relicve etc., etc., etc. Cu alte cuvinte, în jurul tuturor acestor lucruri nu a rămas decât o LACUNĂ TEOLOGICĂ, iar lumii noastre, indiferentă față de sacru, nu i-a păsat prea mult de destinul final al tuturor acelor piese foarte sacre care au făcut parte din acea tragedie.
Totul este dezolant și foarte trist când privim la rece și ne uităm în urmă la tot ce s-a întâmplat.
În zilele noastre, prieteni și prietene, s-a întâmplat același lucru referitor la ceea ce a rămas de la binecuvântatul nostru SALVATOR AL VĂRSĂTORULUI, V.M. SAMAEL AUN WEOR. Nimeni nu știe unde au ajuns tunicile sacre pe care le folosea nici mai mult nici mai puțin decât LOGOSUL LUI MARTE REÎNCARNAT în secolul XX. Nici nu se știe ce s-a întâmplat cu spada pe care o avea, cu bastonul său personal, cu elementele relaționate cu Eternul Feminin pe care le folosea în camerele superioare acolo în Asociația gnostică unde Venerabilul obișnuia să conducă acele practici.
Nu se știe nici măcar unde au ajuns originalele celor peste șaptezeci de cărți pe care sacrul nostru Guru le-a scris de-a lungul vieții sale. Subsemnatul am fost martor la faptul că Venerabilul Patriarh scria acele opere pe niște caiete cu copertă tare, însă nu știm nici ce s-a întâmplat cu acele scrieri care astăzi ar fi bijuterii teologice și care ar explica generațiilor viitoare cine a fost acel OM SOLAR care a fost capabil să dezvolte un întreg compendiu de învățături transcendentale și transcendente care permit sufletelor să se AUTOSALVEZE prin ceea ce el însuși a numit REVOLUȚIA CONȘTIINȚEI……. Ce s-a întâmplat cu acele caiete? Cui au fost vândute? Suntem siguri că mulți vulturi s-au năpustit asupra acelor comori pentru a le revinde unor persoane fără scrupule care, probabil, nu doreau decât să se laude că posedă acele obiecte venerabile. Toate acestea profitându-se de haosul care s-a provocat în numitul SEDIU PATRIARHAL atunci când Binecuvântatul și-a părăsit corpul fizic. Aceasta este o parte din mizeria prezentei umanități.
Sunt unii care afirmă că un anumit subiect a ajuns să intre în posesia potirului personal pe care îl folosea Preasfântul nostru Maestru și că acest lucru s-a întâmplat în orașul LOS ANGELES, în Statele Unite ale Americii. Alții afirmă că până și inelul folosit personal de iubitul nostru Guru a fost vândut de asemenea în Statele Unite ale Americii. Cine l-a cumpărat? Pentru ce l-a cumpărat? Enigme, enigme, enigme…
Instituția noastră a avut norocul să afle, prin lucrarea cerului, unde se afla sicriul în care s-a odihnit corpul fizic al Maestrului nostru în timp ce a fost privegheat pentru a fi mai apoi incinerat. În mod curios și uimitor, acel sicriu se afla în casa unui instructor mexican. Era în curtea din spate a acelei locuințe, rezistând ani de zile la frig, la ploi, la căldură, la umiditate etc., etc., etc. Când am aflat unde era, l-am contactat pe acel instructor și, datorită divinității, am reușit să salvăm acea cutie mortuară și, deși era deteriorată, noi aveam în rândurile noastre tocmai un instructor care lucrase ca restaurator de sicrie, iar acel coleg s-a apucat de treabă până a reușit să îl restaureze, făcându-l ca nou. Astăzi se află în MAUSOLEUL nostru dedicat Avatarului nostru, pe același teren care este acum ocupat de SUMMUM SUPREMUM SANCTUARIUM și de CASA PELERINULUI, construcții pe care binecuvântatul mântuitor al umanității Vărsătorului le ridicase în ținuturile din Sierra Nevada din Santa Marta ─Columbia, America de Sud─ pe când se afla încă pe acele meleaguri. Când Patriarhul nostru a părăsit ținuturile columbiene pentru a începe un pelerinaj care avea să-l ducă până în Republica Mexicană, acele construcții menționate mai sus s-au prăbușit ca o karmă a Marii Legi pentru această umanitate, deoarece acele locuri erau folosite de persoane fără scrupule pentru a face trafic cu droguri de diferite tipuri…
Aceasta este rușinea pe care o trage după sine această rasă condamnată deja din înalt să dispară în mijlocul cataclismelor de diferite tipuri și în mijlocul zbuciumului UNUI AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL pe care îl putem deja percepe apropiindu-se de noi toți în mijlocul vuietului furtunilor și al haosului mondial în care ne aflăm deja.
Să medităm, dragi cititori/cititoare, la toate aceste lucruri care sunt istorice și sunt legate de viitorul nostru în Roata nefastă a Samsarei. Să purtăm măcar în Conștiințele noastre amintirea bine gravată a tuturor acestor evenimente pentru a ști măcar de ce Frații mai Mari ai Fraternității Albe au calificat acest neam uman actual drept un CUIB DE VIPERE sau UMANOIZI RAȚIONALI CONDAMNAȚI LA PEDEAPSA DE A EXISTA…
Oremus…
