Alegoria vremelniciei sau alegoria efemerului

Alegoria vremelniciei sau alegoria efemerului 1400 1150 V.M. Kwen Khan Khu

Mult îndrăgiți colegi/colege,

Mă apropii de voi în această ocazie pentru a vă împărtăși conținutul gravurii de față, intitulată…

…ALEGORIA VREMELNICIEI SAU ALEGORIA EFEMERULUI

În primul rând permiteți-mi să vă fac câteva comentarii cu privire la această ilustrație:

Alegoria vremelniciei sau alegoria efemerului
Alegoria vremelniciei sau alegoria efemerului

Autorul este Maerten de Vos sau Maerten de Vos cel Bătrân ─1532-1603─, care a fost un prolific desenator și pictor flamand. Trebuie spus că acest artist a realizat numeroase desene pentru tipografiile din Anvers. Astfel de gravuri au circulat în toată Europa și în coloniile spaniole, iar toate acestea au sporit reputația și influența internațională a artistului. Gravura de față este o copie realizată în 1590 și se află la British Museum.

În primul rând, trebuie să subliniem că această ilustrație este însoțită de o frază latină care sună în felul următor:

«Nascentes Morimur. Mors rediviva piis».

Traducere: ‘Născând-ne,murim. Moartea [este] înviere pentru cei pioși…’.

În primul rând trebuie să subliniem că, așa cum evidenția V.M. Samael Aun Weor: „Ne-am născut pentru a muri”

Iar adevărul este că vremelnic este ceea ce numim VIAȚĂ și în timpul ei practic nu facem altceva decât să primim impresii pe care trebuie să le transformăm sau, dacă nu o facem, atunci aceste impresii vor sfârși prin a face din existența noastră ceva efemer sau trecător, fără transcendență, fără relevanță, adică ceva lipsit de sens, gol și nesubstanțial.

Dacă facem o descriere a gravurii, găsim mai întâi doi copii goi. Unul stă pe un vas antic și suflă un balon de săpun „Homo Bulla”, expresie folosită pentru prima dată de autorul roman Marcus Terentus Varro ─116-27 î. Cr.─. Ulterior, această expresie a devenit foarte comună în picturi pentru a simboliza fragilitatea și efemeritatea vieții. Celălalt copil doarme cu brațul pe un craniu lângă o clepsidră.

Care este sensul ascuns al ambelor figuri?

Evident, copilul care suflă un balon de săpun face aluzie la folosirea timpului nostru într-un mod anost, nesubstanțial, identificându-ne cu fenomene deșarte precum cele care distrează bebelușii. Aceasta este tendința Esențelor umane cât timp sunt captive în propriile lor corpuri materiale în timpul a ceea ce numim existență. Faptul de a fi așezat pe un vas ne semnalează că în orice moment suntem reduși la cenușă sau la praful pământului. Să ne amintim acea frază care subliniază: „Țărână eşti şi în ţărână te vei întoarce”… Desigur, dacă nu ne autorealizăm.

Celălalt copil, „adormit”, ne arată că, din păcate, cât timp Conștiința noastră își doarme somnul milenar, nu percepem că atât moartea ─craniul─ cât și viața sunt strâns împletite una cu cealaltă, iar rolul nostru este de a ne trezi din acel somn psihic pentru a găsi, realmente, adevăratul sens al trecerii noastre pe pământ.

Clepsidra ne arată că viața noastră trece mai repede decât praful însuși. Și ne leagă de expresia latină care spune: Tempus irreparabile fugit, ‘timpul trece cu repeziciune’. Aceasta înseamnă că, dacă nu luăm în serios timpul șederii noastre în lumea tridimensională, atunci putem fi luați prin surprindere de copitele cailor morții.

În fundalul gravurii vedem două atitudini față de viață. Prima ne arată un om dedicat vieții sale orizontale și de aceea îl vedem tăind grâul copt și în același timp aranjându-l astfel încât să aibă rezerva de hrană de care va avea nevoie în cele din urmă.

Cu toate acestea, mai departe, în fundal, putem vedea alți bărbați înarmați cu scuturi și sulițe, ca și cum ar duce o bătălie. Aceasta este lupta pentru a ne recupera Conștiința. Trăirea celor trei factori ai Revoluției Conștiinței care ne va permite, dacă suntem perseverenți, să realizăm ceea ce gnostic numim Marea Operă interioară. Aceia care reușesc să se dedice luptei pentru valorile FIINȚEI vor străluci în lumea Spiritului, asemenea acelui alt om pe care îl vedem plutind deasupra celorlalți trei, învăluit într-un nor de mister.

De asemenea, este bine de remarcat că, în apropierea celor doi copii din această gravură, se pot vedea doi copaci. Unul, care este încărcat de fructe, este pomul cunoașterii binelui și răului. Celălalt copac se află lângă copilul care doarme și are un craniu cu el. Acest copac nu are nici un fruct, deoarece simbolizează faptul că viața noastră se apropie deja de sfârșit…….. De asemenea, putem observa că în apropierea copilului cu balonul de săpun se află vaze pline de diverse flori și plante în general. Aceasta este partea care simbolizează viața și fascinația ei.

Închei această descriere adăugând pentru voi câteva fraze finale în latină care se regăsesc în partea de jos a gravurii și care descriu metaforic semnificația ascunsă a gravurii însăși.

«Vita quid est misi bulla levis? nisi transitus aurae? Quae velut umbra fugit, quae velut herba perit. Mors simul ex ortu procedit, it exitus idem. Excipit introitum, spes pia sola beat».

«Nam nisi camponat sua gramina fossor in agrum. Non redit ad dominum messis opima suum. Sic nisi credideris morientia membra sepulchro. Nulla resugentis gloria carnis erit».

Traducere:

Ce este viața altceva dacă nu un balon de aer? O schimbare de vânt? Care, ca umbra, fuge; și, ca iarba, piere. Moartea la bătrânețe derivă dinspre răsărit, iar ieșirea susține aceeași intrare, doar speranța pioasă aduce fericire.’

Căci, dacă agricultorul nu își îngroapă plantele pe câmp, recolta bogată nu se întoarce la proprietarul său. Astfel, dacă nu vei fi încredințat mormântului părțile care mor, nu va fi nicio glorie a trupului înviat.’

VIRTVTE VINCIT.
─‘Virtutea învinge întotdeauna.’─

KWEN KHAN KHU