Mult iubiți prieteni cititori,
Îmi face plăcere să vă trimit această gravură intitulată…
…VIRTUS UNITA FORTIOR
─‘Virtutea unită este mai puternică’─

Este frontispiciul unei cărți publicate în 1690 la Londra și intitulată Aphorismi Urbigerani ─sau anumite reguli care demonstrează în mod clar cele trei moduri infailibile de preparare a marelui elixir sau circulatum majus al filosofilor: descoperind secretul secretelor și detectând erorile chimiștilor obișnuiți în operațiunile lor, conținute în o sută unu aforisme─, la care se adaugă cele trei moduri de preparare a elixirului vegetal sau circulatum minus. Totul dedus din experiența care nu greșește niciodată.
Este opera lui Baro Urbigerus ─scriitor din secolul al XVII-lea─ autodefinit ca „un slujitor al lui Dumnezeu în împărăția naturii” și al cărui motto era Experto crede –‘ai încredere într-un expert’.
Această gravură, răbdători cititori, ne trimite din nou la studiul Sacrului ARCAN A.Z.F. și al concomitențelor sale alchimice.
Această imagine ne vorbește despre virtuțile materiei noastre apoase și potențialitățile ei, descrise de alchimistul Baro Urbigerus.
Încercând să înțelegem gravura de față, trebuie să comentăm că, în primul rând, în partea superioară a acesteia observăm un șarpe în partea stângă și un dragon în partea dreaptă. Șarpele este Mercurul nostru, energia noastră creatoare, iar dragonul este Focul nostru. Ambele puteri stau la baza viitoarei noastre PIETRE FILOSOFALE.
Ambele creaturi poartă pe cap simbolul astrologic al lunii pentru că, până când Marea Operă nu va fi realizată, ele sunt energii lunare care vor trebui transformate în energii solare.
Dragonul, la rândul său, poartă într-o parte un SOARE pentru a ne indica faptul că, la momentul potrivit, el se va transforma într-un element ignic.
Coada șarpelui se termină în formă ascuțită pentru a ne arăta că este vorba de o forță puternică, șerpuitoare, apoasă. Dragonul, deși are, la fel ca șarpele, o lună pe cap, are coada terminată într-o cruce. Acest lucru ne arată că puterea ignică se controlează prin hieroglifa crucii, adică prin încrucișarea potențialităților ignice amestecate cu apele mercuriale. Dragonul are aripi deoarece focul tinde întotdeauna spre înălțimi, așa este acest element.
Arborele, dragi prieteni, este arborele ȘTIINȚEI BINELUI ȘI RĂULUI ─sexualitatea─, motiv pentru care toată drama reprezentată se desfășoară în jurul acestuia.
Fraza latină Nil sine vobis ─‘Nimic fără voi’─ este rostită de șarpe pentru a ne spune că în natură nimic nu există fără aceste potențialități.
În paralel, cealaltă frază rostită de dragon: Per nos omnia ─‘Prin noi totul’─ ne subliniază că nimic nu se pune în mișcare fără ajutorul focului.
În partea stângă a reprezentării noastre îi găsim pe zeul Apollo și pe zeița Diana. Apollo îi spune Dianei: Pulchritudine tua captus sum ─‘Am fost captivat de frumusețea ta’─, purtând pe cap un soare. Din punct de vedere alchimic, se spune că soarele ─Sulful─ este atras de lună ─Mercurul. Acest lucru este esențial pentru ca Marea Operă să se pună în mișcare.
La rândul său, Diana îi răspunde lui Apollo: Ulterius te vinciam ─‘Te voi lega și mai mult’─, deoarece cu cât se practică mai mult Arcanul A.Z.F., cu atât Mercurul se va contopi mai mult cu Sulful din natura noastră.
În partea dreaptă a imaginii vedem apoi ambele creaturi ─Apollo și Diana, Mercurul și Sulful─ transformate într-una singură, formând o singură FIINȚĂ. Apollo, pe de o parte, ține un soare, în timp ce Diana are în mâna dreaptă un arc. Apollo poartă atât soarele în cealaltă mână, cât și o lună pe cap. Când se întâmplă acest lucru, Apollo exclamă: Regeneratio tua in mea potentia ─‘Regenerarea ta se află în puterea mea’─, deoarece regenerarea alchimică sexuală este posibilă numai prin foc. La care Diana răspunde: Per te vivam ─‘Voi trăi pentru tine’─, deoarece Mercurul nu dă roade decât atunci când focul îl menține fecundat.
Este bine să subliniem, dragi cititori, că în imaginea din stânga Diana ține în mâini un arc, iar săgeata acestui arc este înlocuită cu o cruce, iar unii o interpretează ca fiind hieroglifa sau simbolul Geei, Pământul.
De asemenea, Apollo apare ținând o liră pe care o sprijină pe una dintre coapse. Nu trebuie să uităm că Apollo, simbolizând armonia în creație, apare în mod evident reprezentat cu un instrument muzical.
Autorul încheie gravura cu un text pe care îl descriem cititorilor noștri:
„Am expus cu atâta claritate în O sută unu Aforisme toate dificultățile și am predat atât de detaliat teoria și practica completă a Misteriului Hermetic, încât orice iubitor ingenios al chimiei nu numai că va putea înțelege scrierile cele mai abstruse ale filosofilor, dar va putea și să realizeze orice experiment real care se așteaptă în progresul Artei noastre Celești.
Prin Dragonul verde se înțelege prima noastră materie nedeterminată, care cuprinde toate principiile noastre. Dar acest Dragon, copulând cu șarpele, este obligat să se supună acestuia, degradându-se din ființa sa nedeterminată pentru producerea celui de-al doilea drum al nostru. Apollo, cu Soarele pe cap, și Diana, cu semiluna, îmbrățișându-se, arată a treia noastră cale și continuarea primei și celei de-a doua [faze ale muncii transmutatorii].
În această schemă, precum și în aforismele noastre, sunt expuse mistic toate punctele principale ale credinței și religiei, cuprinse în volumele Vechiului și Noului Testament. De aici reiese că contemplarea naturii conduce cu adevărat la înțelegerea acelor adevăruri celeste, prin care numai putem spera să atingem bucuria binecuvântatei nemuriri, către care, ca adevărat și ultim scop al creației noastre, trebuie să se îndrepte toate eforturile noastre.”
Vă adaug acum câteva fraze pentru reflecție:
„Nu poți vedea ceea ce ești, ceea ce vezi este umbra ta.”
Rabindranath Tagore
„Valoarea unui om nu este determinată de ceea ce posedă, nici măcar de ceea ce face, ci este exprimată direct de ceea ce este el însuși.”
Aristotel
„Fiecare este așa cum l-a făcut Dumnezeu și, de multe ori, chiar mai rău.”
Cervantes
„A înceta să fii nu înseamnă a nu fi existat.”
Humberto Díaz Casanueva
„Știm ce suntem, dar nu știm ce putem fi.”
Shakespeare
DONA NOBIS PACEM.
─‘Dă-ne nouă pacea.’─
KWEN KHAN KHU