Meditație la nașterea și moartea unei plante

Meditație la nașterea și moartea unei plante 850 480 Universal
Iată cel mai bun exerciţiu pentru a atinge cunoaşterea imaginativă: aşezaţi în faţa unei plante, ne concentrăm asupra ei până uităm de totul din jur. Apoi, închizând ochii, adormim, păstrând în imaginaţia noastră forma şi aspectul plantei, structura, parfumul şi culoarea sa. Discipolul trebuie să-şi provoace somnul în timpul acestor practici. Discipolul, dormitând, va medita profund asupra constituţiei interne a plantei. Discipolul îşi va imagina celulele vii ale plantei. Celula vegetală are o protoplasmă, o membrană şi un nucleu. Protoplasma este o substanţă vâscoasă, elastică şi transparentă, foarte asemănătoare cu albuşul de ou (materie albuminoasă). Discipolul, dormitând, trebuie să reflecteze asupra celor patru elemente fundamentale ale protoplasmei celulei vegetale. Aceste patru elemente sunt: carbonul, oxigenul, hidrogenul şi azotul. Membrana este o substanţă minunată, incoloră, ce se dovedeşte absolut insolubilă în apă. Această substanţă este faimoasa celuloză. Discipolul, foarte concentrat, îşi va imagina nucleul celulei ca pe un mic corpuscul unde palpită Marea Viaţă Universală. În interiorul nucleului se găsesc filamentul nuclear, lichidul nuclear şi nucleolii, toate învelite de membrana nucleară. Nucleolii sunt corpusculi infinitezimali plini de strălucire şi frumuseţe, produse reziduale ale reacţiilor neîncetate ale organismului vegetal. Discipolul, bine concentrat, trebuie să-şi imagineze, cu toată precizia logică, toate aceste substanţe minerale şi combinaţii organice care au loc armonios în protoplasma celulară a plantei. Gândiţi-vă la granulele de amidon şi la minunata clorofilă fără de care ar fi imposibil să se realizeze sinteze organice perfecte. Clorofila se prezintă sub o formă granulară (cloroleucite), de o culoare galbenă foarte frumoasă (xantofilă). Sub acţiunea razelor solare, aceasta din urmă se colorează în verdele atât de preţios al vegetalului. Întreaga plantă este o comunitate celulară de o perfecţiune incalculabilă. Studentul trebuie să mediteze asupra perfecţiunii plantei şi asupra tuturor proceselor sale ştiinţifice, într-o stare de beatitudine mistică şi de încântare în faţa acestei frumuseţi. Misticul se extaziază amintindu-şi toate fenomenele de nutriţie, de schimb şi de reproducere a fiecărei celule vegetale. Să contemplăm caliciul unei flori: vedem acolo organele sale sexuale, aici se află polenul, element reproducător masculin, acolo se află pistilul sau gineceul, organ feminin extrem de preţios, cu ovarul său, stilul şi stigmatul. Ovarul este un sac plin de ovule minunate. În raport cu pistilul, staminele pot ocupa diferite poziţii: inserţie sub ovar, în jurul ovarului sau deasupra ovarului. Fecundaţia are loc prin fuziunea germenilor feminini şi a gameţilor masculini. Polenul, gamet masculin, după ce a ieşit din antenă, ajunge apoi la ovarul plantei, unde, cu nerăbdare, îl aşteaptă ovulul, gamet feminin. Sămânţa este ovulul preţios şi încântător, care, după ce a fost fecundat, se transformă şi creşte. Studentul să se întoarcă în acea perioadă în care planta asupra căreia meditează nu era decât o mică tijă delicată, abia ieşită din pământ. Să şi-o imagineze crescând încet, până când o va vedea, cu ajutorul imaginaţiei, făcând ramuri, frunze şi flori. Să-şi amintească faptul că tot ce se naşte, trebuie să moară. Să-şi imagineze acum procesul morţii plantei. Florile i se ofilesc, frunzele i se usucă şi vântul le duce, iar la final nu rămân decât câteva ramuri uscate. Acest proces al naşterii şi morţii este minunat. Meditând la tot acest proces al naşterii şi morţii unei plante, meditând la toată această viaţă minunată a plantei, dacă este perfectă concentrarea şi dacă somnul reuşeşte să devină profund, atunci chakrele corpului astral se rotesc, se dezvoltă şi se desfăşoară. Meditaţia trebuie să fie corectă. Mintea trebuie să fie exactă. Este nevoie de o gândire logică şi de concepte exacte pentru ca simţurile interne să se dezvolte absolut perfect. Orice incoerență, orice lipsă de logică și echilibru mental, obstrucționează și deteriorează evoluția și progresul chakrelor, discurilor sau florilor de lotus ale corpului astral. Studentul are nevoie de multă răbdare, pentru că orice act de nerăbdare îl duce la eșec. Este nevoie de răbdare, tenacitate, voință și credință absolut conștientă. Într-o zi oarecare, între vise, apare în timpul meditației un tablou îndepărtat, un peisaj al naturii, un chip etc. Acesta este semnul că deja se fac progrese. Studentul se ridică puțin câte puțin la Cunoașterea imaginativă. Studentul va sfâșia încetul cu încetul Vălul lui Isis. Într-o zi oarecare, planta asupra căreia meditează dispare și apoi vede un copil frumos înlocuind vegetalul; acest copil este Elementalul plantei, Sufletul vegetal. Mai târziu, în timpul somnului, își trezește Conștiința și apoi poate spune: „Mă aflu în corp astral!” Conștiința se trezește puțin câte puțin. Pe acest drum vine momentul în care discipolul a dobândit Conștiința continuă. Când studentul se bucură de Conștiință continuă, nu mai visează, deja nu mai poate visa deoarece Conștiința lui este trează. Atunci, chiar și când corpul său doarme, el se mișcă în lumile superioare în mod conștient. Meditația exactă trezește simțurile interne și produce o transformare totală a corpurilor interne. Cel care trezește Conștiința a ajuns la Cunoașterea imaginativă, se mișcă într-o lume de imagini simbolice. Acele simboluri pe care le vedea în timp ce visa, acum le vede fără să mai viseze. Înainte le vedea cu Conștiința adormită, acum se mișcă printre ele cu Conștiința trează, chiar și atunci când corpul său fizic este profund adormit. Ajungând la Cunoașterea imaginativă, studentul vede simbolurile, dar nu le înțelege. Înțelege că întreaga natură este o scriere vie pe care el nu o cunoaște. Trebuie să se ridice la Cunoașterea inspirată pentru a interpreta simbolurile sacre ale Marii Naturi.

Samael Aun Weor
Noțiuni fundamentale de endocrinologie și criminologie, Capitolul XXII