Mult îndrăgiți prieteni și prietene,
Titlul acestei gravuri este următorul:
REVELATION DES MYSTÈRES DES TEINTURES ESSENTIELLES DES SEPT MÉTAUX
─‘Revelații despre misterele tincturilor celor șapte metale’─
În anul 1646 a fost publicată postum o carte scrisă de medicul și alchimistul protestant normand Jean Brouaut (1550–1646), intitulată Traité de l’eau de vie ou anatomie théorique et pratique du vin, divisé en trois livres, tradusă uneori ca și Cărțile distilării (conține trei părți).
Cercetătorii au spus în acest sens:
„O carte excepțională și curioasă, așa cum a declarat Bulletin du Bibliophile în 1857, care nu este pur și simplu, așa cum ar putea sugera titlul, o teorie științifică despre fabricarea și proprietățile vinului; este un studiu exhaustiv al artei distilării dintr-o perspectivă ermetică. Prin urmare, vom considera acest tratat printre cele mai valoroase scrieri despre alchimie.”
Ilustrațiile cărții includ o vinietă pe copertă, gravată de Jacques de Senlecque (1572–1648), tipograf, gravor și alchimist francez, care îi reprezintă pe Basilio Valentin și Hermes Trismegistus cu instrumente alchimice și muzicale; douăsprezece xilogravuri în interiorul textului, care prezintă alambicuri și diverse instrumente alchimice; o gravură realizată de Senlecque cu șapte medalioane emblematice și, la final, un desen alchimic în formă de scut. Vă atașez imaginea copertei:
Scris în partea de jos: Sumptibus, et studio Iacobi de Senlecque/Parisini. Typo, ‘Pe cheltuiala și prin strădania lui Jacques de Senlecque/tipărit la Paris’.
Din ceea ce putem citi, în legătură cu sticlele reprezentate în această gravură este inscripționat Med, făcând referire la medicina universală sau la Mercurul filosofilor. Pe a doua sticlă este scris Chaos, cu aluzie la haosul alchimic. În partea superioară se pot observa simbolurile planetelor Mercur și Venus inversate. Pe a treia sticlă se poate citi Ferment, echivalent cu Fermentum, al cărui sens este ‘ferment’. Pe a patra sticlă se poate citi Patiens –‘răbdător’, ‘tolerant’.
Pe a cincea sticlă se observă cuvântul Agens –‘activ’, ‘eficace’.
Pe a șasea este scris Acetum –‘oțet’.
În cele din urmă, pe a șaptea sticlă se află Aqua Vitae –‘apa de viață’ sau ‘apa vieții’─, cu alte cuvinte, Mercurul Sulfuros, care constituie tema centrală a operei lui Jean Brouaut Distilarea aqua vitae.
Vă adăugăm acest comentariu:
„Numele de l´eau de vie provine din expresia latină medievală aqua vitae, în latină, literal ‘apa de viață’, care făcea referire la un elixir lichid obținut prin distilare, „esența” sau „Spiritul substanțelor”, prin intermediul căruia se putea transforma „plumbul uman” în „aur filosofic”. Era elementul fundamental în Marea Operă, cu alte cuvinte, procesul de creare a PIETREI FILOSOFALE.”
În mod curios, aceeași gravură avea să fie folosită din nou, 22 de ani mai târziu, în 1668, ca și copertă a unei alte cărți tipărite la Paris, de această dată scrisă de Basilio Valentin, intitulată Révélations des mystères des teintures essentielles des sept métaux ─‘Revelații despre misterele tincturilor esențiale ale celor șapte metale’.
Descriere:
Desenul sau gravura este împărțită orizontal în două secțiuni. În partea dreaptă îl vedem pe Hermes Trismegistus, calificat drept Orientalis Phus ─phus fiind o abreviere pentru filosof─, ținând în mâna dreaptă un astrolab ─instrument astronomic antic care reprezenta o proiecție plană a sferei cerești─, în timp ce cu mâna stângă reglează un aparat de distilare situat pe un cuptor.
Trebuie să le explicăm cititorilor noștri că acel instrument pe care Hermes Trismegistus îl ține în mâna stângă simbolizează uniunea conexiunii alchimice sexuale masculine-feminine, de aceea acest instrument se află deasupra unui cuptor. Cuptorul reprezintă focul erotic-sexual al cuplului alchimic.
În spatele său vedem un alambic încălzit de razele soarelui, focalizate printr-o lentilă. Alambicul indică gestația Focurilor Sacre în pântecele Mamei noastre Stella Maris. Putem observa că în cuptor arde un foc, iar lângă deschidere se află un grătar pe care se găsește o broască țestoasă neagră, cu simbolul lui Saturn. Această broască țestoasă face aluzie la Mercurul brut, motiv pentru care trebuie să îndure efectele focului din acel cuptor.
Pe de altă parte, în stânga lui Hermes observăm o viola da gamba, iar deasupra ei un ansamblu de tuburi de orgă acordate după cele șapte planete. Nota cea mai înaltă ─tubul cel mai scurt─ este Luna, urmează Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter, iar Saturn este cea mai gravă, cu tubul cel mai lung. Aceste tuburi reprezintă notele muzicale după care trebuie să se desfășoare munca alchimică de-a lungul timpului. De aceea, textul de pe tuburi spune: Psallite Domino in Chordis et Organo, ‘Cântați Domnului cu coarde și cu orga’. Cu alte cuvinte, opera este însoțită de acțiunea verbului prin folosirea mantrelor.
Sub viola da gamba se află textul Harmonia Sancta, Spirituum malignorum fuga seu intemperiei Medicina est, ‘Armonia sacră alungă spiritele rele; sau Saturn ─moartea interioară─ este medicina pentru lipsa de cumpătare’. Aceasta înseamnă că mantrele alchimice îndepărtează vibrațiile negative ale spiritelor rele, toate acestea fiind unite cu munca asupra agregatelor noastre psihologice.
În partea stângă, părintele Basilio Valentin este descris drept „Filosoful Occidentului”, f. Basilius Valentinus Occidentalis Phus. El stă în picioare în fața unei mese pe care se află mai multe recipiente. Printre acestea se găsește unul mic, deasupra căruia se află o broască țestoasă neagră, cu simbolul lui Saturn. Basilio pare să extragă cu mâna sa lichidul din strugurele aflat pe un platou de lângă el. Vedem picăturile de lichid căzând peste broasca țestoasă. Toate acestea sunt foarte semnificative, deoarece în multe culturi broasca țestoasă face aluzie la inerția care menține apele alchimistului în negreala lor. De aceea, Basilio Valentin lasă să cadă picăturile de vin peste broască, pentru a ne invita să schimbăm natura materiei noastre primordiale.
În stânga, deasupra capului său, se află o emblemă alchimică. Aceasta înfățișează un Soare și o Lună. Aceste simboluri reprezintă bărbatul și femeia, precum și simbolurile lui Venus și Marte, toate dispuse în jurul a două triunghiuri întrețesute care închid un disc solar. Aceasta este Steaua lui Solomon sau Steaua lui David, care alegorizează Marea Operă.
Pe de altă parte, un leu atacă și este pe punctul de a devora un dragon. Aceasta este uniunea dintre fix ─leul, focul─ și volatil ─dragonul, Mercurul.
Pe dealul superior vedem o broască țestoasă cu simbolul lui Saturn, în timp ce în dreapta crește o viță de vie cu struguri. Despre aceasta din urmă am vorbit deja.
În partea dreaptă, deasupra capului lui Basilio, este scris Theoria, cărți care conțin relatări de alchimie ale unor autori precum Hermes, Geber [Jabir ibn Hayyan, filosof persan], Raimundo Lulio, Artefius [alchimist andaluz], Basilio Valentin, Flamel și Cosmopolita [posibil se referă la Sendivogius, alchimist polonez]. ‘Practica’, aflată dedesubt, conține sticle cu substanțe alchimice: Aqua Vitae, Acetum, Agens, Patiens și Ferment; etichetele ultimelor două sunt dificil de descifrat. Deasupra sticlelor se află simbolurile lor alchimice. Evident, lichidele conținute în aceste sticle fac aluzie la transformările prin care trece Mercurul nostru până ajunge să se transforme în apă de viață. Acestea sunt prezentate, asemenea tuburilor de orgă, într-o succesiune de dimensiuni descrescătoare.
Vă adaug acum câteva fraze pentru reflecțiile voastre:
„Cel care preferă de obicei singurătatea fără ca aceasta să fie pentru devoțiune sau pentru studiu, fie are un caracter rău, fie este foarte nefericit.”
Bottach
„Vei fi trist dacă ești singur.”
Ovidiu
„Omul care dorește să contemple față în față gloria lui Dumnezeu pe Pământ, trebuie să contemple această glorie în singurătate.”
Edgar Allan Poe
„Singurătatea este pentru spirit ceea ce dieta este pentru trup.”
Vauvenargues
„Nu există singurătate pentru om, dacă sufletul știe să se folosească de trupul său, iar trupul de sufletul său.”
Quevedo
„O viață solitară și lipsită de legături este contrară fericirii omului și respingătoare pentru natură, deoarece omul este prin natura sa un animal sociabil.”
Aristotel
EX ASTRIS SCIENTIA.
─‘De la astre vine cunoașterea.’─
KWEN KHAN KHU
