Pentru a trăi IUBIREA CRISTICĂ, va trebui să fim trădați –de aici punga cu monede care apare în grădina cristică–, va trebui să experimentăm cele trei cuie ale crucii mântuitorului, vom suferi coroana de spini la fiecare pas al călătoriei noastre, vom fi victime ale insolenței Eului –adică biciul–, va trebui să dobândim voința cristică –indicată de ciocan– etc., etc., etc.
Mesaje săptămânale de la Coordonatorul Internațional al AGEAC, V.M. Kwen Khan Khu.
Vedem în centru o figură feminină înaripată pe o ancoră, cu o coroană de lauri pe cap, care seamănă grâu și arată spre cer. Este FECIOARA MAMĂ NATURĂ ─de aceea poartă lauri pe cap─, iar la picioarele ei se află ANCORA care, pe lângă faptul că alegorizează cele trei forțe primare, reprezintă în Masonerie finalul operei ermetice.
Am plăcerea să vă trimit această gravură intitulată: „Speculum sophicum rhodostauroticum” (Oglinda înțelepciunii rozacruciene). Cartea a fost semnată cu numele Theophilus Schweighardt Constanties
Vă trimit această imagine a Zeului Mercur, un basorelief din Capela Zodiacului din Templul Malatestiano din Rimini, Italia. Autorul este sculptorul italian Agostino di Duccio (1418-1481)
Titlul gravurii noastre ne invită să luptăm pentru viața noastră, să luptăm pentru Cristosul nostru, iar cuvintele în latină, traduse, ne arată că totul este, în realitate, o absolută deșertăciune…
Personajul care își dă inima este așa-numita lume nechibzuită ─umanitatea în general─, care, pe lângă faptul că are psihicul mereu îmbuteliat în diverse stupidități oferite de iluzia mayavică, poartă niște ochelari încercând să-și corecteze miopia, dar nu-i servesc la nimic.
Prima gravură cu frazele sale în latină ne conduce la autoanaliză pentru a ne da seama că, cu siguranță, Egoul are ascunzișurile sale, cotloanele sale, unde obișnuiește să se ascundă pentru a continua să ne deranjeze cu șiretlicurile sale psihologice.
Estos grabados pertenecen a una serie de 14 dibujos llamada La Escalera de Jacob o La alegoría del camino a la salvación eterna, impresos por Dirck Volckertszoon en 1550. Los grabados llevan la firma del pintor neerlandés Maarten Van Heemskerck como su creador.
Această prețioasă gravură, dragi cititori și cititoare, este un apel făcut de acest Adept sloven tuturor căutătorilor care continuă să creadă că Lâna de Aur este un obiect material, uitând că ea se referă la acea parte sacrosanctă pe care o numim în Gnoză Cristosul intim.
Această a noua gravură descrie situația disperată a celor care își dau seama că au pierdut oportunitatea potrivită: ELAPSVM TEMPVS ET OCCASIONEM INSEQVVNTUR, NON ASSEQVVVNTVR, ‘Timpul pierdut și oportunitatea sunt urmărite, dar nu pot fi ajunse’.