{"id":4473,"date":"2020-12-21T03:05:28","date_gmt":"2020-12-21T02:05:28","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/la-explotacion-del-hombre-por-el-hombre-es-fr-en-ro\/"},"modified":"2021-02-21T19:22:20","modified_gmt":"2021-02-21T18:22:20","slug":"la-explotacion-del-hombre-por-el-hombre-es-fr-en-ro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/la-explotacion-del-hombre-por-el-hombre-es-fr-en-ro\/","title":{"rendered":"Exploatarea omului de c\u0103tre om"},"content":{"rendered":"\n<p>Dragi cititori\/oare:<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cemi face enorm\u0103 pl\u0103cere s\u0103 v\u0103 trimit cuvintele Avatarului nostru \u2500V.M. Samael Aun Weor\u2500 prin textul prezent care a fost publicat \u00een revista Abraxas Nr. 11, \u00een luna decembrie a anului 1966.<\/p>\n\n\n\n<p>Este un articol foarte profund din punct de vedere etic, spiritual, antropologic \u0219i social. Are drept titlu:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>EXPLOATAREA OMULUI DE C\u0102TRE OM<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e<strong>1.<\/strong> Via\u021ba a ap\u0103rut pe planeta P\u0103m\u00e2nt cu multe trilioane de ani \u00een urm\u0103, \u00een calota polar\u0103 nordic\u0103, pe INSULA SACR\u0102, care a fost c\u00e2ndva situat\u0103 \u00een regiunea ecuatorial\u0103&#8230;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>2.<\/em><\/strong><em> Axa planetei noastre P\u0103m\u00e2nt este supus\u0103 unei schimb\u0103ri periodice, \u00een virtutea c\u0103reia pozi\u021bia polilor \u0219i a ecuatorului se schimb\u0103 considerabil de-a lungul secolelor, duc\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u la modific\u0103ri foarte profunde ale vremii, capabile s\u0103 explice de la sine fenomenele glaciare, adic\u0103 acele perioade singulare pe care geologia le arat\u0103 \u0219i \u00een care \u021b\u0103rile meridionale ale Europei \u0219i Africii de Nord, de exemplu, au fost acoperite de z\u0103pezi perpetue, cum sunt ast\u0103zi calotele polare, de-a lungul a milioane de secole, \u00een timp ce regiunile arctice din Groenlanda, America de Nord, Siberia, Spitsbergen etc. s-au bucurat de o temperatur\u0103 tropical\u0103, despre care ast\u0103zi Paleontologia nu se mai \u00eendoie\u0219te.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>3.<\/em><\/strong><em> Revolu\u021bia axelor P\u0102M\u00c2NTULUI este deja demonstrat\u0103, iar polii de ast\u0103zi au fost ecuatorul de ieri.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>4.<\/em><\/strong><em> Ne putem permite s\u0103 r\u00e2dem de teoriile lui Darwin \u0219i de protoplasma \u0219tiin\u021bei materialiste, dar ar fi o prostie s\u0103 ne batem joc de PRIMA RAS\u0102 UMAN\u0102, de acea ras\u0103 originar\u0103 PROTOPLASMATIC\u0102 ap\u0103rut\u0103 din A PATRA DIMENSIUNE.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>5.<\/em><\/strong><em> <\/em><em>Unii \u00een\u021belep\u021bi excep\u021bionali au putut s\u0103 verifice singuri, studiind documente secrete, c\u0103 prima forma\u021biune socio-economic\u0103 a fost regimul ECONOMICO-SPIRITUAL al comunit\u0103\u021bii primitive, un regim minunat care a durat multe milioane de ani.<\/em><em><\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>6.<\/em><\/strong><em> Nu a existat nimic s\u0103lbatic sau semis\u0103lbatic \u00een rasa PROTOPLASMATIC\u0102 a calotei polare nordice.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>7. Rasa ORIGINAL\u0102 PRIMITIV\u0102 a ap\u0103rut din s\u00e2nul fertil al celei de-a PATRA DIMENSIUNI<\/em><\/strong><em>, \u00eenarmat\u0103 cu formidabile puteri psihice prin intermediul c\u0103rora au devenit adev\u0103ra\u021bi REGI ai naturii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>8.<\/em><\/strong><em> PRO\u0218TII SAVAN\u021aI MATERIALI\u0218TI din aceast\u0103 epoc\u0103 dezastruoas\u0103 \u00een care tr\u0103im, studiind r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele fosile ale raselor primitive europene din Epoca de Piatr\u0103, fac presupuneri stupide f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 acele rase rupestre nu marcheaz\u0103 un \u00eenceput, ci un sf\u00e2r\u0219it, pentru c\u0103 ace\u0219ti oameni au fost ultimele vestigii deja degenerate ale celei de-a PATRA RASE care \u00eentr-o zi a str\u0103lucit glorios pe continentul scufundat ATLANT.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>9.<\/em><\/strong><em> Omul primitiv original al calotei polare nordice nu a avut niciodat\u0103 nevoie s\u0103 descopere focul, \u00eel cuno\u0219tea instinctiv \u0219i \u0219tia s\u0103-l foloseasc\u0103 \u00een mod inteligent.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>10.<\/em><\/strong><em> Omul primitiv original nu a inventat niciodat\u0103 arcul \u0219i s\u0103geata, autorii acestei inven\u021bii au fost oamenii celei de-a TREIA RASE, locuitorii gigantici ai acelui mare continent care a existat \u00een oceanul Pacific \u0219i care era cunoscut sub numele de MU \u0219i mai t\u00e2rziu cu cel de LEMURIA.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>11.<\/em><\/strong><em> Agricultura preced\u0103 v\u00e2n\u0103toarea; Lemurienii erau practic fermieri, iar Atlan\u021bii practic v\u00e2n\u0103tori.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>12.<\/em><\/strong><em> Conceptul c\u0103 dezvoltarea v\u00e2n\u0103torii a dus la apari\u021bia cre\u0219terii primitive a vitelor nu este adev\u0103rat. Lemurienii nu erau implica\u021bi \u00een principal \u00een v\u00e2n\u0103toare \u0219i totu\u0219i erau p\u0103stori de turme.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>13<\/em><\/strong><em>. Zootehnia primitiv\u0103 preced\u0103 v\u00e2n\u0103toarea; Atlan\u021bii \u0219i Lemurienii au domesticit animale \u00eenainte ca v\u00e2n\u0103toarea s\u0103 se dezvolte \u00een lume.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>14.<\/em><\/strong><em> Agricultura a avut mereu urcu\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri. Folosirea fiarelor ca for\u021b\u0103 de atelaj a f\u0103cut munca agricultorului mai productiv\u0103 din timpurile primitive.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>15.<\/em><\/strong><em> Cu milioane de ani \u00eenainte de men\u021bionata Epoc\u0103 de Piatr\u0103, Atlan\u021bii \u0219i Lemurienii au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 fiarele cu ma\u0219ini agricole.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>16.<\/em><\/strong><em> Rela\u021biile de produc\u021bie din societ\u0103\u021bile primitive au fost \u00eentotdeauna rezultatul rela\u021biilor sociale \u0219i spirituale.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>17.<\/em><\/strong><em> Instrumentele de lucru din triburile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din Lemuria au fost \u00eentotdeauna proprietate colectiv\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>18.<\/em><\/strong><em> Instrumentele de munc\u0103 ale oamenilor care locuiau \u00een ora\u0219ele lemuriene erau uneori proprietate colectiv\u0103, alteori proprietate individual\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>19.<\/em><\/strong><em> Instrumentele de lucru ale comunit\u0103\u021bilor lemuriene \u0219i atlante au fost de milioane de ori mai perfecte dec\u00e2t cele pe care le avem acum, \u00een acest secol XX.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>20.<\/em><\/strong><em> Dac\u0103 omul primitiv ar fi fost a\u0219a de slab \u0219i lipsit de ap\u0103rare precum \u00eel descriu fanaticii imbecili ai materialismului istoric, el ar fi cedat \u00een lupta foarte inegal\u0103 \u00eempotriva animalelor s\u0103lbatice \u0219i a naturii, sistemul s\u0103u de via\u021b\u0103 \u00een triburi sau grupuri i-ar fi fost de pu\u021bin folos sau chiar deloc.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>21.<\/em><\/strong><em> \u00cen fiecare trib, administrarea colectiv\u0103 a produselor de v\u00e2n\u0103toare, pescuit, hran\u0103 etc. era \u00eentotdeauna posibil\u0103, \u00een timp ce \u0219eful de trib, guvernul, \u0219tia s\u0103 respecte lucrurile, proprietatea comunit\u0103\u021bii; dar c\u00e2nd GUVERNUL pune m\u00e2na pe bog\u0103\u021biile comunit\u0103\u021bii, un astfel de sistem e\u0219ueaz\u0103 lamentabil.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>22.<\/em><\/strong><em> \u00cen societatea primitiv\u0103, munca fructuoas\u0103 \u0219i creativ\u0103 a creat surplusuri bogate datorit\u0103 sistemului simplu de cooperare, adic\u0103 mul\u021bi oameni au efectuat aceea\u0219i munc\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>23.<\/em><\/strong><em> Acolo nu a existat nicio exploatare a omului de c\u0103tre om, iar membrii tribului \u00ee\u0219i distribuiau alimentele \u00eentre to\u021bi f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>24.<\/em><\/strong><em> Este total fals s\u0103 pretinzi c\u0103 omul provine din MAIMU\u021a\u0102; adev\u0103rul acestei chestiuni este c\u0103 MAIMU\u021aA este fiul omului; un rezultat, o consecin\u021b\u0103 a amestec\u0103rii omului cu anumite fiare ale naturii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>25.<\/em><\/strong><em> B\u0103rba\u021bii \u0219i femeile au fost \u00eentotdeauna grupa\u021bi pentru a lucra \u00een comun cu mult \u00eenainte de formarea propriet\u0103\u021bii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>26.<\/em><\/strong><em> Este clar c\u0103, \u00een principiu, au fost grupa\u021bi \u00eempreun\u0103 pentru munc\u0103 doar membrii tribului, oamenii uni\u021bi prin leg\u0103turi de rudenie.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>27.<\/em><\/strong><em> Pe m\u0103sur\u0103 ce mijloacele de lucru au fost perfec\u021bionate, diviziunea natural\u0103 a muncii a ap\u0103rut \u00een grupuri: lucr\u0103torii cei mai califica\u021bi, mai inteligen\u021bi, cu capacit\u0103\u021bi tehnice mai mari, ast\u0103zi, ca \u0219i ieri, \u00een urm\u0103 cu optsprezece milioane de ani, erau capabili s\u0103 manipuleze ma\u0219ini agricole, instrumente complicate, \u00een timp ce aceia mai pu\u021bin califica\u021bi au continuat cu munci simple.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>28.<\/em><\/strong><em> \u00cemp\u0103r\u021birea muncii a existat \u00een toate timpurile, deoarece au existat \u00eentotdeauna diverse tipuri de munc\u0103: agricultur\u0103, cre\u0219terea animalelor sau p\u0103storitul, v\u00e2n\u0103toare, munci manuale diferite, diverse industrii etc.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>29.<\/em><\/strong><em> \u00cemp\u0103r\u021birea \u00eentre triburile fermierilor \u0219i triburile de p\u0103stori exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi ca acum dou\u0103zeci sau treizeci de milioane de ani. \u00cen junglele profunde ale Amazonului \u0219i ale Africii tr\u0103iesc multe triburi, unele dedicate agriculturii, altele, animalelor sau v\u00e2n\u0103torii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>30.<\/em><\/strong><em> Diviziunea social\u0103 a muncii a existat dintotdeauna \u0219i este la fel de veche precum umanitatea.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>31.<\/em><\/strong><em> Ast\u0103zi, ca ieri \u0219i \u00een toate timpurile, diviziunea social\u0103 a muncii cre\u0219te productivitatea; \u00een fiecare \u021bar\u0103, \u00een fiecare comunitate, exist\u0103 \u00eentotdeauna un anumit exces, un anumit surplus de unele produse \u0219i cereri pentru altele; acest lucru a creat \u00eentotdeauna baza pentru schimbul comercial.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>32.<\/em><\/strong><em> \u00cen toate timpurile, \u00een toate epocile, oamenii au avut cicluri de evolu\u021bie \u0219i involu\u021bie, de civiliza\u021bie \u0219i barbarie, \u0219i iar \u0219i iar dup\u0103 fiecare Epoc\u0103 de Piatr\u0103 au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 topeasc\u0103 metalele \u0219i s\u0103 fac\u0103 instrumente, arme \u0219i vase de fier sau bronz.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>33.<\/em><\/strong><em> Diferitele ramuri industriale ale umanit\u0103\u021bii actuale au existat \u00een forme mai avansate pe continentele scufundate ale Atlantidei \u0219i Lemuriei.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>34.<\/em><\/strong><em> Este clar c\u0103 progresul for\u021belor productive cre\u0219te \u00eentotdeauna capacitatea productiv\u0103 a omului \u0219i ast\u0103zi, ca \u0219i ieri, \u00eei ofer\u0103 \u00eentotdeauna mai multe articole de consum.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>35.<\/em><\/strong><em> Munca \u00een comun a creat capitalul colectiv. Munca individual\u0103 a creat capitalul individual.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>36.<\/em><\/strong><em> Cre\u0219terea capitalului INDIVIDUAL a stabilit, de fapt, diferen\u021ba dintre boga\u021bi \u0219i s\u0103raci.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>37.<\/em><\/strong><em> Pe m\u0103sur\u0103 ce for\u021bele productive au progresat, individul a acumulat mai mult dec\u00e2t ceea ce avea cu adev\u0103rat nevoie pentru subzisten\u021ba sa \u0219i apoi a cump\u0103rat sclavi pentru ferma sa, a dat locuri de munc\u0103 altor supu\u0219i, a devenit st\u0103p\u00e2n \u0219i domn. A\u0219a a ap\u0103rut EXPLOATAREA OMULUI de c\u0103tre OM pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Samael Aun Weor<\/em><\/strong><strong><em><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 las acum c\u00e2teva cuget\u0103ri pentru reflec\u021bie, dragi cititori:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eCon\u0219tiin\u021ba este glasul sufletului, pasiunile cel al trupului. Con\u0219tiin\u021ba are mai mult de o mie de limbi.\u201d<\/em><\/strong><br>Shakespeare<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eCon\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 este un judec\u0103tor infailibil at\u00e2ta timp c\u00e2t nu am ucis-o.\u201d<\/em><\/strong><br>Balzac<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eCon\u0219tiin\u021ba pur\u0103 este cea mai bun\u0103 lege.\u201d<\/em><\/strong><br>Solon<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eF\u0103r\u0103 concordan\u021b\u0103 nu poate exista niciun Stat bine guvernat, nici o cas\u0103 bine gestionat\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Xenofon<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">FIE CA EMANA\u021aIILE SUPREMULUI ARHITECT S\u0102 V\u0102 AJUTE PE TO\u021aI S\u0102 CREA\u021aI TEMPLUL SUFLETELOR VOASTRE!<br><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dragi cititori\/oare: \u00cemi face enorm\u0103 pl\u0103cere s\u0103 v\u0103 trimit cuvintele Avatarului nostru \u2500V.M. Samael Aun Weor\u2500 prin textul prezent care a fost publicat \u00een revista Abraxas Nr. 11, \u00een luna decembrie a anului 1966. Este un articol foarte profund din punct de vedere etic, spiritual, antropologic \u0219i social. Are drept titlu: EXPLOATAREA OMULUI DE C\u0102TRE [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":3896,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[124,153,469],"tags":[],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-4473","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-antropologie","category-actualitate","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4473\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3896"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4473"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=4473"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=4473"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=4473"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=4473"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=4473"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=4473"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=4473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}