V\u0103 trimit aceast\u0103 imagine a Zeului Mercur, un basorelief din Capela Zodiacului din Templul Malatestiano din Rimini, Italia. Autorul este sculptorul italian Agostino di Duccio (1418-1481)<\/p>\n\n\n
\n<\/figure><\/div>\n\n\n
Reprezentarea Zeului Mercur ca androgin ne-a atras aten\u021bia \u0219i, c\u0103ut\u00e2nd informa\u021bii \u00een acest sens, am g\u0103sit comentariul atribuit lui Elemire Zolla (1926-2002), eseist, critic literar \u0219i filosof italian care, potrivit biografilor s\u0103i, era un cunosc\u0103tor al doctrinelor ezoterice \u0219i un cercet\u0103tor al misticii occidentale \u0219i orientale.<\/p>\n\n\n\n
Acestea sunt comentariile sale:<\/p>\n\n\n\n
\n
\u201eMercurul lui Agostino di Duccio ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een apogeul puterii sale. Detaliile acestei imagini trebuie s\u0103 fi fost sugerate de hermeti\u0219tii care se adunaser\u0103 la curtea lui Sigismondo Malatesta. Stelele din fundal fac aluzie la armonia sferelor; bastonul magic c\u0103l\u0103uze\u0219te sufletele \u00een cobor\u00e2rea \u0219i urcarea lor din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului; coco\u0219ul de paz\u0103 este a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 piciorul st\u00e2ng; p\u0103l\u0103ria conic\u0103 a magiei se \u00eenal\u021b\u0103 spre cer deasupra capului androginului. Piciorul drept, masculin, se sprijin\u0103 pe piatra cu care se poate aprinde focul, \u00een timp ce piciorul st\u00e2ng, feminin, este cufundat \u00een apele feminine; \u00een jurul genunchilor \u00eei plutesc nori; \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u021bine caduceul, iar \u00een cealalt\u0103 lira.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Cu to\u021bii \u0219tim, prin Gnoz\u0103, c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, MERCUR este mesagerul dintre Zei \u0219i oameni, deoarece, vorbind din punct de vedere gnostic, fiind o materie volatil\u0103 \u2500transmutabil\u0103\u2500, ne permite s\u0103 ne trezim Con\u0219tiin\u021ba \u0219i, prin acest fenomen, putem cunoa\u0219te lumea sferelor superioare \u0219i inferioare.<\/p>\n\n\n
\n„Pe bastonul Caduceului lui Mercur urc\u0103 \u0219i coboar\u0103 sufletele”<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n
Multe fraternit\u0103\u021bi hermetice au asociat \u00eentotdeauna coco\u0219ul cu acest element mercurial, tocmai pentru c\u0103, fiind coco\u0219ul cel care ne treze\u0219te \u00een zori, la fel \u0219i Mercurul, fiind transmutat prin ARCANUL A.Z.F., ne permite s\u0103 ne trezim \u00een dimensiunile superioare ale spa\u021biului, cre\u00e2nd \u00een noi AURORA TREZIRII CON\u0218TIIN\u021aEI NOASTRE; de aceea este mijlocul nostru de comunicare cu ierarhiile divine din crea\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Mercur este cel care reconciliaz\u0103 cei doi \u0219erpi care alegorizeaz\u0103 canalele ID\u00c1 \u0218I PINGAL\u00c1 din doctrina hindus\u0103 \u0219i care duc la creierul nostru ENS-SEMINIS-ul transmutat prin SAHAJA MAITHUNA sau MAGIA SEXUAL\u0102 TANTRIC\u0102. Toate acestea ne sunt predate \u00een mod didactic \u0219i dialectic de sacra Gnoz\u0103 din toate timpurile…..<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 pe bastonul Caduceului lui Mercur urc\u0103 \u0219i coboar\u0103 sufletele. De ce urc\u0103 \u0219i coboar\u0103? Ei bine, cu siguran\u021b\u0103, acele persoane care \u00ee\u0219i pierd Mercurul prin masturb\u0103ri \u0219i fornica\u021bii<\/strong>, \u00een loc s\u0103 urce \u00een sferele elevate, coboar\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului, \u00een cercurile dante\u0219ti, pentru a experimenta acolo, timp de mii de ani, ceea ce noi numim gnostic \u201eINVOLU\u021aIA SCUFUNDAT\u0102 \u00ceN LUMILE INFERALE\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te coco\u0219ul [\u00een spaniol\u0103 gallo<\/em>], denumirea sa ne duce la cuv\u00e2ntul GAIO<\/strong>, care devine mantra prin excelen\u021b\u0103 a Alchimiei TANTRICE: I-A-O<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n
Este interesant s\u0103 vedem un picior \u2500masculin\u2500 \u0219i cel\u0103lalt picior \u2500feminin\u2500 ca extremit\u0103\u021bi ale acestei divinit\u0103\u021bi, deoarece, \u00een realitate, MERCURUL este o energie NEUTR\u0102, adic\u0103 este prezent \u00een sexualitatea feminin\u0103 \u0219i \u00een sexualitatea masculin\u0103. De aceea, \u00een uniunea ambelor polarit\u0103\u021bi \u2013masculin\u0103 \u0219i feminin\u0103\u2013, prin sacramentul iubirii, este posibil s\u0103 fim asista\u021bi de aceast\u0103 energie sacr\u0103 a celui de-al TREILEA LOGOS.<\/p>\n\n\n\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 p\u0103l\u0103ria conic\u0103 a divinit\u0103\u021bii ne indic\u0103 dedublarea for\u021belor divine de la origine \u2500v\u00e2rful\u2500 p\u00e2n\u0103 la imensitatea crea\u021biei \u2500baza\u2500, din acest motiv are form\u0103 conic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
LIRA lui Mercur, pe care o \u021bine \u00een m\u00e2na sa st\u00e2ng\u0103, ne arat\u0103 c\u0103, fiind o energie transmutabil\u0103, este necesar s\u0103 realiz\u0103m aceast\u0103 transmutare cu ajutorul octavelor rafinamentului muzical. Cu c\u00e2t rafin\u0103m mai mult aceast\u0103 substan\u021b\u0103 alchimic\u0103, cu at\u00e2t mai repede vom pune \u00een mi\u0219care poten\u021bialul ei \u0219i vom primi darurile acesteia.<\/p>\n\n\n\n
Un mare alchimist, EIRENAEUS PHILALETHES, a spus odat\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\n
\u201ePe bun\u0103 dreptate, mercurul nostru, abia mineral, este cu at\u00e2t mai pu\u021bin metalic, deoarece nu con\u021bine dec\u00e2t spiritul sau s\u0103m\u00e2n\u021ba metalic\u0103, \u00een timp ce corpul tinde s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de calitatea mineral\u0103. Totu\u0219i, este spiritul aurului, \u00eenchis \u00eentr-un ulei transparent care se coaguleaz\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103, sarea metalelor, c\u0103ci orice piatr\u0103 este sare, \u0219i sarea pietrei noastre, deoarece piatra filosofilor, care este acel mercur despre care vorbim, este obiectul Pietrei Filosofale.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Referindu-ne acum la caduceu, vom spune \u00eempreun\u0103 cu V.M. Fulcanelli:<\/p>\n\n\n\n
\n
\u201eLa origini, caduceul nu era altceva dec\u00e2t o simpl\u0103 baghet\u0103, sceptru primitiv al unor personaje sacre sau fabuloase, apar\u021bin\u00e2nd mai degrab\u0103 tradi\u021biei dec\u00e2t istoriei. Moise, Atalanta, Cibele \u0219i Hermes folosesc acest instrument, dotat cu un fel de putere magic\u0103, \u00een condi\u021bii similare \u0219i generatoare de rezultate echivalente. Rabdo\u00e7-ul grecesc este, \u00een esen\u021b\u0103, un toiag, un baston, un m\u00e2ner de suli\u021b\u0103, o s\u0103geat\u0103 \u0219i sceptrul lui Hermes. Acest cuv\u00e2nt provine din rassw, care \u00eenseamn\u0103 a lovi, a \u00eemp\u0103r\u021bi \u0219i a distruge. Moise love\u0219te cu toiagul s\u0103u st\u00e2nca arid\u0103 pe care Atalanta, urm\u00e2nd exemplul lui Cibelei, o str\u0103punge cu suli\u021ba sa. Mercur separ\u0103 \u0219i ucide cei doi \u0219erpi angaja\u021bi \u00eentr-un duel furios, arunc\u00e2nd asupra lor bastonul pteroforoi, adic\u0103 al curierilor \u0219i mesagerilor, califica\u021bi ca purt\u0103tori de aripi deoarece aveau ca insign\u0103 a func\u021biei lor aripi pe p\u0103l\u0103rie. Petas-ul \u00eenaripat al lui Hermes justific\u0103, a\u0219adar, func\u021bia sa de mesager \u0219i mediator al zeilor. Ad\u0103ugarea \u0219erpilor la baghet\u0103, completat\u0103 de p\u0103l\u0103rie (pitaso\u00e7) \u0219i aripile de la c\u0103lc\u00e2ie (tarsoi) a dat caduceului forma sa definitiv\u0103, cu expresia hieroglific\u0103 a mercurului perfect.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
V\u0103 ofer, \u00een \u00eencheiere, c\u00e2teva fraze elocvente pentru reflec\u021bie:<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00centotdeauna exist\u0103 o providen\u021b\u0103 care ne inspir\u0103 s\u0103 alin\u0103m nevoile cele mai presante ale semenilor no\u0219tri.\u201d<\/em><\/strong> Goethe<\/p>\n\n\n\n
\u201eProviden\u021bei \u00eei place s\u0103 fie provocat\u0103. Acesta este secretul omului care triumf\u0103.\u201d<\/em><\/strong> Bernard Shaw<\/p>\n\n\n\n
\u201eTrebuie s\u0103-\u021bi plac\u0103 doar ceea ce \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i vine din partea providen\u021bei, pentru c\u0103 ce ar putea fi mai potrivit pentru tine?\u201d<\/em><\/strong> Marcus Aurelius<\/p>\n\n\n\n
\u201eCeea ce cerul a r\u00e2nduit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, nicio grij\u0103 sau \u00een\u021belepciune omeneasc\u0103 nu poate \u00eempiedica.\u201d<\/em><\/strong> Cervantes<\/p>\n\n\n\n
GLADIUS DEI.<\/em><\/strong> \u2500\u2018Spada lui Dumnezeu.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n
V\u0103 trimit aceast\u0103 imagine a Zeului Mercur, un basorelief din Capela Zodiacului din Templul Malatestiano din Rimini, Italia. Autorul este sculptorul italian Agostino di Duccio (1418-1481)<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":41173,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[478,165,469],"tags":[535,544,692,797,1180],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-41178","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-simboluri-universale","category-alchimie-ro","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-arte-ro","tag-simbolismo-ro","tag-fulcanelli-ro","tag-mitologia-ro","tag-caduceo-de-mercurio-ro","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41178","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=41178"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41178\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41180,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/41178\/revisions\/41180"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/41173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=41178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=41178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=41178"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=41178"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=41178"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=41178"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=41178"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=41178"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=41178"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=41178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"Zeul](\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/dios-mercurio-capilla-del-zodiaco-templo-malatestiano-rimini-agostino-di-duccio-480x1019.jpg\" "\\"Zeul")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"Zeul](\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/alas-de-mercurio-480x548.jpg\" "\\"Zeul")