{"id":37502,"date":"2025-01-18T10:00:00","date_gmt":"2025-01-18T13:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/la-quimera-de-arezzo\/"},"modified":"2025-01-21T13:18:01","modified_gmt":"2025-01-21T16:18:01","slug":"himera-din-arezzo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/himera-din-arezzo\/","title":{"rendered":"Himera din Arezzo"},"content":{"rendered":"\n

Mult iubi\u021bi prieteni \u0219i prietene cititori,<\/p>\n\n\n\n

Cu mare pl\u0103cere v\u0103 trimit urm\u0103toarea sculptur\u0103, care poart\u0103 numele…<\/p>\n\n\n\n

\u2026HIMERA DIN AREZZO<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 sculptur\u0103, de origine etrusc\u0103, este realizat\u0103 din bronz \u0219i se estimeaz\u0103 c\u0103 a fost creat\u0103 \u00een jurul anului 400 \u00eenainte de Cristos \u00een apropierea ora\u0219ului Arezzo \u2500Italia\u2500, loc \u00een care a fost g\u0103sit\u0103 \u00een 1553. Are 129 cm lungime \u0219i 78 cm \u00een\u0103l\u021bime. \u00cen prezent, se afl\u0103 \u00een Muzeul Arheologic Na\u021bional din Floren\u021ba.<\/p>\n\n\n

\n
\"Himera<\/figure><\/div>\n\n\n

Istoricii sus\u021bin c\u0103 era o ofrand\u0103 votiv\u0103 dedicat\u0103 zeului etrusc Tinia, deoarece are o inscrip\u021bie etrusc\u0103 gravat\u0103 pe un picior care spune tin gcvil<\/em>, ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u2018ofrand\u0103 apar\u021bin\u00e2nd lui Tinia\u2019. Este posibil ca statuia s\u0103 fi f\u0103cut parte ini\u021bial dintr-un grup sculptural mai mare, inclusiv \u00eempreun\u0103 cu personajul mitic Belerofon.<\/p>\n\n\n\n

Aici este reprezentat\u0103 ca o creatur\u0103 zvelt\u0103 r\u0103nit\u0103 \u00een lupt\u0103, cu ghearele \u00eentinse, o gur\u0103 r\u0103cnitoare \u0219i un spate arcuit din care iese un cap de \u021bap. At\u00e2t corpul, c\u00e2t \u0219i g\u00e2tul \u021bapului sunt r\u0103nite \u0219i curg pic\u0103turi de s\u00e2nge. Coada sa se termin\u0103 \u00eentr-un cap de \u0219arpe, care mu\u0219c\u0103 unul dintre coarnele caprei.<\/p>\n\n\n\n

Conform mitologiei grece\u0219ti, Himera era un monstru care cutreiera regiunile din Asia Mic\u0103, teroriz\u00e2nd popula\u021biile \u0219i devor\u00e2nd animale \u0219i chiar turme \u00eentregi. Era o singur\u0103 creatur\u0103 care avea trei capete: unul de leu, altul de \u021bap care \u00eei ie\u0219ea din spate \u0219i scuipa foc \u0219i ultimul de dragon sau de \u0219arpe care \u00eei ie\u0219ea din coad\u0103. Era foarte greu de \u00eenfr\u00e2nt, deoarece avea for\u021ba a trei animale, dar eroul Belerofon a \u00eenvins-o \u00een cele din urm\u0103 la porunca regelui Iobates din Lycia, cu sprijinul calului s\u0103u \u00eenaripat Pegas. Himera este considerat\u0103 fiica lui Typhon \u0219i a Echidnei.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 diferite descrieri ale mor\u021bii ei: unele spun pur \u0219i simplu c\u0103 Belerofon a str\u0103puns-o cu lancea sa, \u00een timp ce altele sus\u021bin c\u0103 a ucis-o acoperind v\u00e2rful l\u0103ncii cu plumb care s-a topit atunci c\u00e2nd a fost expus la suflarea arz\u0103toare a Himerei.<\/p>\n\n\n

\n
\"Belerofon
Belerofon ucig\u00e2nd Himera – mozaic din Rodos.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n

Coment\u0103m c\u0103 Belerofon<\/strong>, numit \u0219i Bellerophon(tes)<\/strong> \u2500\u2018uciga\u0219ul lui Belero\u2019\u2500, era un erou al mitologiei grece\u0219ti originar din Corint, ale c\u0103rui celebre fapte de vitejie au fost lupta cu amazoanele \u2500alte popoare r\u0103zboinice\u2500, \u00eembl\u00e2nzirea calului \u00eenaripat Pegas \u0219i uciderea Himerei. Numele s\u0103u original era Hiponoos<\/strong>, \u2018cunosc\u0103tor al cailor\u2019, sau Leofontes<\/strong>, dar \u0219i l-a schimbat \u00een Belerofon dup\u0103 ce a ucis accidental un tiran din Corint numit Belero \u2500Homer, Iliada.<\/p>\n\n\n\n

Acestea fiind spuse, s\u0103 trecem acum la interpretarea acestei creaturi mitologice, care avea cu siguran\u021b\u0103 caracteristici monstruoase.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen via\u021ba orizontal\u0103, se face referire la himer\u0103<\/strong> atunci c\u00e2nd, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se resping\u0103 un argument al cuiva despre care se consider\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i exagereaz\u0103 argumentele, i se r\u0103spunde cu aceast\u0103 fraz\u0103: \u201eCeea ce spui este o himer\u0103\u201d<\/strong>, vr\u00e2nd s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 este la fel de incoerent sau absurd<\/strong> precum a fost Himera<\/strong> timp de milenii…..<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, atunci c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 analiz\u0103m caracteristicile acestui animal aberant sau creaturi mitologice, g\u0103sim \u00een el lucruri destul de interesante din punct de vedere gnostic. \u00cen primul r\u00e2nd, \u0219i evident, este vorba despre reprezentarea unor st\u0103ri absolut instinctive care trebuie dezintegrate \u00een interiorul creaturii umane, la fel ca toate acele reprezent\u0103ri din mitologia greac\u0103, care indic\u0103 mon\u0219tri \u00eempotriva c\u0103rora a trebuit s\u0103 lupte Hercule<\/strong> pentru a-\u0219i rec\u00e2\u0219tiga locul \u00een Olimpul Zeilor.<\/p>\n\n\n\n

Observ\u00e2nd corpul acestei bestii \u00eengrozitoare, vedem c\u0103 este alc\u0103tuit sau constitut din trei animale: un cap \u0219i corp de leu, un \u021bap ie\u0219ind din spatele s\u0103u \u0219i o coad\u0103 de \u0219arpe \u2500alteori de dragon.<\/p>\n\n\n\n

Capul de leu poate fi u\u0219or asociat cu agregatul psihologic al M\u00c2NIEI<\/strong>. S\u0103 ne amintim aici c\u0103 prima munc\u0103 ce i-a fost impus\u0103 mitologicului Hercule a fost tocmai capturarea \u0219i uciderea Leului din Nemea<\/strong>. \u021aapul cu coarnele sale \u0219i gura care scuip\u0103 foc reprezint\u0103 instinctele desfr\u00e2nate combinate cu ferocitatea leului; iat\u0103 o alt\u0103 referin\u021b\u0103 la Typhon Baphomet<\/strong> al nostru, nealbit, cu alte cuvinte: DESFR\u00c2UL INFERNAL<\/strong>. \u0218i, \u00een cele din urm\u0103, coada \u0219arpelui ne indic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i FORNICA\u021aIA<\/strong>…..Acel \u0219arpe nu are nimic de-a face cu \u0218arpele Sacru \u0219i nici nu poate fi asociat cu acel \u0219arpe cu care Moise<\/strong> \u00eei vindeca pe izraeli\u021bi \u00een de\u0219ert, dar are leg\u0103tur\u0103 cu \u0219arpele pe care l-a ucis Apollo<\/strong> CU S\u0102GE\u021aILE SALE, sau cu acel \u0219arpe care se t\u00e2ra \u00een noroiul p\u0103m\u00e2ntului c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i ispiteasc\u0103 pe Adam \u0219i Eva \u0219i incit\u00e2ndu-i la fornica\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Aceste trei st\u0103ri animalice ne incit\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 la pasiuni foarte violente, greu de identificat \u00een anatomia noastr\u0103 psihic\u0103 \u0219i, prin urmare, greu de smuls din continentul sufletesc.<\/p>\n\n\n\n

Este curios faptul c\u0103 acest animal monstruos apare semi-r\u0103nit de luptele pe care le-a avut cu alte creaturi s\u0103lbatice. Totu\u0219i, zilele sale se sf\u00e2r\u0219esc atunci c\u00e2nd un erou pe nume BELEROFON<\/strong>, c\u0103lare pe miticul PEGAS<\/em> sau PEGASUS<\/strong>, \u00eel ucide folosind o lance<\/strong> \u2500falic\u0103\u2500, c\u0103reia \u00eei ad\u0103ugase plumb la v\u00e2rf pentru ca, atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00een contact cu respira\u021bia HIMEREI<\/strong>, s\u0103 o ard\u0103 \u0219i s\u0103 o ucid\u0103 cu ardoarea sa.<\/p>\n\n\n\n

Marele scriitor \u0219i poet grec Hesiod<\/strong> sus\u021binea c\u0103 Himera<\/strong> era de fapt fiica HIDREI DIN LERNA<\/strong>, un alt monstru care simbolizeaz\u0103 \u00een studiile noastre gnostice MINTEA ANIMALIC\u0102, DORIN\u021aA ANIMALIC\u0102 \u0218I REAUA VOIN\u021a\u0102.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i ni se poate p\u0103rea neobi\u0219nuit sau incoerent, dragi cititori\/cititoare, astfel de crea\u021bii infernale exist\u0103 cu siguran\u021b\u0103 \u00een infradimensiunile naturii sau avernus<\/em><\/strong> sau tartarus<\/em><\/strong>. Pe m\u0103sur\u0103 ce cobor\u00e2m prin arcadele abisului, \u00eent\u00e2lnim acest tip de creaturi, care sunt resturi ale propriilor noastre agregate, iar alteori sunt reziduuri ale agregatelor altor suflete pierdute care sunt \u00een proces de dezintegrare.<\/p>\n\n\n\n

Este bine de men\u021bionat c\u0103 distrug\u0103torul Himerei<\/strong> folose\u0219te \u00een lupta sa cu monstrul mai sus men\u021bionat tocmai o lance<\/strong>, care, din punct de vedere alchimic, simbolizeaz\u0103 for\u021ba erotic\u0103 pe care trebuie s\u0103 o folosim \u00een muncile noastre \u00een Forja lui Vulcan<\/strong>. Numai cu puterea l\u0103ncii sacre<\/strong> este posibil s\u0103 dezintegr\u0103m propriile noastre crea\u021bii demonice care ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 avem o rela\u021bie corect\u0103 cu diferitele p\u0103r\u021bi ale FIIN\u021aEI noastre interioare profunde. Focul lui Eros, sublimat, este \u00eensu\u0219i INRI<\/strong> \u2500\u2018<\/em>Igni natura renovatur integra\u2019<\/em>\u2500 capabil s\u0103 omoare incoeren\u021bele noastre psihice \u0219i, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 creeze o adev\u0103rat\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103. Aceasta este spada cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri a misterelor antice, care, m\u00e2nuit\u0103 cu \u00een\u021belepciune de r\u0103zboinicul care r\u00e2vne\u0219te la L\u00e2na de Aur<\/strong>, o dob\u00e2nde\u0219te \u00een cele din urm\u0103 dup\u0103 b\u0103t\u0103lii cr\u00e2ncene…….<\/p>\n\n\n\n

Spun\u00e2nd toate cele de mai sus, v\u0103 ofer acum c\u00e2teva fraze extrem de interesante, menite pentru reflec\u021bie:<\/p>\n\n\n\n

\u201ePoate c\u0103 virtutea nu este dec\u00e2t polite\u021bea sufletului.\u201d<\/em><\/strong>
Balzac<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u201eDac\u0103 nu ar fi greu s\u0103 fim virtuo\u0219i, am avea vreun merit \u00een a fi astfel?\u201d<\/em><\/strong>
Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u201e\u00cen sufletul unui om virtuos exist\u0103 un Dumnezeu.\u201d<\/em><\/strong>
Seneca<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u201ePentru a fi virtuos este nevoie de natur\u0103, ra\u021biune \u0219i obicei.\u201d<\/em><\/strong>
Aristotel<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu este suficient s\u0103 ai virtute \u0219i s\u0103 nu te folose\u0219ti de ea, este ca \u0219i cum ai avea o art\u0103 \u0219i nu ai practica-o.\u201d<\/em><\/strong>
Cicero<\/p>\n\n\n\n

GLADIUS DEI.<\/em><\/strong>
\u2500\u2018Spada lui Dumnezeu.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n

KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aceast\u0103 sculptur\u0103, de origine etrusc\u0103, este realizat\u0103 din bronz \u0219i se estimeaz\u0103 c\u0103 a fost creat\u0103 \u00een jurul anului 400 \u00eenainte de Cristos \u00een apropierea ora\u0219ului Arezzo \u2500Italia\u2500, loc \u00een care a fost g\u0103sit\u0103 \u00een 1553. Are 129 cm lungime \u0219i 78 cm \u00een\u0103l\u021bime. \u00cen prezent, se afl\u0103 \u00een Muzeul Arheologic Na\u021bional din Floren\u021ba.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":37483,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[915,478,469],"tags":[535,544],"contenido":[275],"fuente":[],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-37502","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-mitologie","category-simboluri-universale","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-arte-ro","tag-simbolismo-ro","contenido-articole","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37502","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=37502"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37502\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37509,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/37502\/revisions\/37509"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=37502"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=37502"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=37502"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=37502"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=37502"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=37502"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=37502"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=37502"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=37502"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=37502"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}