{"id":34221,"date":"2024-06-15T20:41:50","date_gmt":"2024-06-15T23:41:50","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/el-jardin-de-la-diosa-pomona\/"},"modified":"2024-06-15T21:39:47","modified_gmt":"2024-06-16T00:39:47","slug":"gradina-zeitei-pomona","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/gradina-zeitei-pomona\/","title":{"rendered":"Gr\u0103dina zei\u021bei Pomona"},"content":{"rendered":"\n

Dragi cititori \u0219i cititoare,<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 trimit cu mare pl\u0103cere descrierea acestei gravuri intitulate…<\/p>\n\n\n\n

\u2026GR\u0102DINA ZEI\u021aEI POMONA<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 spunem c\u0103 gravura de fa\u021b\u0103 intitulat\u0103 Gr\u0103dina Pomonei<\/em> a fost realizat\u0103 de L\u00e9on Davent<\/strong>, un gravor francez de la mijlocul secolului al XVI-lea. Desenul original al gravurii a fost realizat de Francesco Primaticcio<\/strong> \u25001504-1570\u2500, un pictor, arhitect \u0219i sculptor italian care \u0219i-a petrecut cea mai mare parte a vie\u021bii \u00een Fran\u021ba. Cei doi, L\u00e9on Davent \u0219i Francesco Primaticcio, au fost unii dintre principalii arti\u0219ti care au lucrat \u00een palatul regal din Fontainebleau \u2500Fran\u021ba\u2500 \u00eentre anii 1531 \u0219i 1547.<\/p>\n\n\n\n

\"Gr\u0103dina
Gr\u0103dina zei\u021bei Pomona,
L\u00e9on Davent, mijlocul secolului al XVI-lea<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Aceast\u0103 gravur\u0103 este dedicat\u0103 Pomonei \u0219i gr\u0103dinii ei<\/strong>, zei\u021ba roman\u0103 a fructelor. \u00cen majoritatea tablourilor, Pomona apare \u00een mijlocul unei gr\u0103dini pline de fructe \u00eenso\u021bit\u0103 de zeul Vertumnus.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen partea dreapt\u0103 a desenului se pot vedea trei personaje care lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, trei b\u0103rba\u021bi goi sau semidezbr\u0103ca\u021bi \u00eendruma\u021bi de o femeie. Aceast\u0103 femeie este reprezentarea Mamei Divine \u2500Stella Maris. Ea observ\u0103 \u00eentotdeauna cu aten\u021bie muncile noastre alchimice. Cei trei b\u0103rba\u021bi sunt reprezentarea CELOR TREI FOR\u021aE PRIMARE ALE CREA\u021aIEI.<\/p>\n\n\n\n

Pe piedestalul dreptunghiular, ca un altar pentru c\u0103 are ofrande de fructe \u00een co\u0219uri, pare s\u0103 fie scris \u00een francez\u0103 Fontaine d’eau<\/em><\/strong> \u2500\u2018f\u00e2nt\u00e2na cu ap\u0103\u2019.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ea putem vedea o sculptur\u0103 care \u00eel reprezint\u0103 pe Priap, un zeu al fertilit\u0103\u0163ii \u00een mitologia greac\u0103. Era reprezentat ca un zeu itifalic a c\u0103rui misiune era s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 viile \u0219i gr\u0103dinile, \u00een special livezile. Cel mai interesant comentariu g\u0103sit despre acest zeu este c\u0103, potrivit lui Diodor \u2500istoric \u0219i mitograf grec, 90 \u00ee.Cr. – 30 d.Cr.\u2500, Priap era legat de mitul lui Osiris. Ar fi divinizarea de c\u0103tre Isis a virilit\u0103\u021bii lui Osiris.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen partea dreapt\u0103 a acestui altar sau sculpturi, \u00een spatele s\u0103u, apare un b\u0103rbat. Acest b\u0103rbat simbolizeaz\u0103 supravegherea dinastiilor solare asupra dezvolt\u0103rii Marii Opere interioare. Apoi, \u00een prim plan, se pot vedea dou\u0103 femei \u00eenso\u021bite de un copil, \u00eengenuncheate \u00een fa\u021ba altor dou\u0103 femei sprijinite de un copac. Aceste dou\u0103 femei \u00eengenuncheate sunt p\u0103r\u021bi ale propriei noastre FIIN\u021aE REALE, iar una dintre ele reprezint\u0103 virtutea UMILIN\u021aEI, motiv pentru care poart\u0103 o coroan\u0103 de lauri \u0219i \u00een una dintre m\u00e2ini poart\u0103 un buchet imens de ierburi sacre. Copilul care le \u00eenso\u021be\u0219te \u00eel simbolizeaz\u0103 pe Cristosul care se na\u0219te. Ne atrage aten\u021bia pozi\u021bia \u00een form\u0103 de X a bra\u021belor uneia dintre ele. Aceast\u0103 pozi\u021bie dezv\u0103luie \u00eencruci\u0219\u0103rile ne\u00eencetate ale Sulfului nostru cu Mercurul nostru. Celelalte dou\u0103 femei sprijinite de un copac reprezint\u0103, de asemenea, p\u0103r\u021bi ale propriei noastre FIIN\u021aE. FIIN\u021aA este \u00eensu\u0219i Arborele Sephirotic care sus\u021bine diferitele sale p\u0103r\u021bi sacre.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare putem vedea alte dou\u0103 figuri masculine \u00eenso\u021bite de o figur\u0103 feminin\u0103 ie\u0219ind dintr-o construc\u021bie asem\u0103n\u0103toare unui tunel \u0219i purt\u00e2nd dou\u0103 coloane pe umerii lor. Aceste figuri sunt lucr\u0103torii interni ai operei noastre alchimice, iar cele dou\u0103 coloane pe care le poart\u0103 pe umeri sunt canalele metafizice care se g\u0103sesc de ambele p\u0103r\u021bi ale coloanei noastre vertebrale \u2500a se citi: IDA \u0219i PINGALA<\/strong>. Femeia care \u00eei \u00eenso\u021be\u0219te pe ace\u0219ti doi b\u0103rba\u021bi este, din nou, binecuv\u00e2ntata noastr\u0103 Zei\u021b\u0103 Mam\u0103 Kundalini, care face s\u0103 avanseze munca de transmutare.<\/p>\n\n\n\n

Enciclopediile ne spun c\u0103 Pomona era, \u00een mitologia roman\u0103, zei\u021ba fructelor \u0219i, prin extensie, a pomilor fructiferi, a gr\u0103dinilor \u0219i a livezilor; era de asemenea zei\u021ba m\u0103slinilor \u0219i a vi\u021bei de vie. Atributele sale erau cu\u021bitul de t\u0103iat sau secera.<\/p>\n\n\n\n

Numele zei\u021bei deriv\u0103 \u00een mod clar de la pomum<\/em>, \u2018poam\u0103\u2019, \u0219i de aceea este numit\u0103 Patrona pomorum<\/em>, \u2018Doamna poamelor\u2019. Avea o p\u0103dure sacr\u0103, Pomonal, pe drumul de la Roma la Ostia. Un flamen se \u00eengrijea de cultul s\u0103u. Flamenul era un sacerdot roman considerat ca statuia vie a Zeului c\u0103ruia \u00eei oferea serviciile sale. Persoana flamenului era sacr\u0103 \u0219i inviolabil\u0103. Erau mo\u0219tenirea unei antichit\u0103\u021bi pline de umbre ale misterelor. Numele s\u0103u, din aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103 indo-european\u0103 ca \u0219i termenul indian brahman, f\u0103cea referire la suflul \u2500flatus<\/em>\u2500 cu care aprindeau Focul Sacru al altarului. Erau sacerdo\u021bii cei mai prestigio\u0219i din Roma antic\u0103, egal\u00e2ndu-i chiar \u0219i pe pontifi.<\/p>\n\n\n\n

So\u021bia unui flamen era considerat\u0103 de asemenea sacr\u0103, fiind simbolul evlaviei conjugale \u0219i al castit\u0103\u021bii. Ea trebuia s\u0103 \u021beas\u0103 ve\u0219mintele de ceremonie ale so\u021bului ei, o mantie purpurie de l\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul ceremoniilor purtau o mitr\u0103 \u00eencoronat\u0103 cu o ramur\u0103 de m\u0103slin pentru el \u0219i o ramur\u0103 de rodie pe o coafur\u0103 ascu\u021bit\u0103 \u2500tutulus<\/em>\u2500 pentru so\u021bia sa. Dac\u0103 \u00een timpul unei jertfe sacerdotului \u00eei c\u0103dea mitra, acesta era expulzat imediat din func\u021bia pe care o ocupa.<\/p>\n\n\n\n

Partenerul Pomonei era zeul Vertumnus, care, din punct de vedere gnostic, nu este altul dec\u00e2t LUCIFER<\/strong> \u0219i care personifica no\u021biunea de schimbare, de muta\u021bie a vegeta\u021biei \u00een cursul anotimpurilor. Lui Vertumnus i s-a atribuit darul de a se transforma \u00een toate formele sau lucrurile pe care le dorea, care este unul dintre atributele binecuv\u00e2ntatului Lucifer.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai cunoscut\u0103 relatare despre mitul lui Vertumnus \u0219i Pomona este cea a lui Ovidiu \u2500poet roman, 43 \u00ee.Cr. – 17 d.Cr.\u2500, comentat\u0103 \u00een opera sa Metamorfozele<\/em><\/strong>. \u00cen acea oper\u0103 a lui Ovidiu se spune c\u0103 Vertumnus ia forma unei b\u0103tr\u00e2ne care o \u00eendeamn\u0103 pe zei\u021ba reticent\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 ar\u0103t\u00e2ndu-i un ulm cuprins de o vi\u021b\u0103 de vie. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pentru ca gr\u0103dina noastr\u0103 alchimic\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103, sunt necesare for\u021bele masculine \u0219i feminine \u0219i, de aici acea propunere. Din acest motiv, \u00een pictur\u0103 \u0219i literatur\u0103 ulmul cuprins de vi\u021ba de vie a fost folosit ca simbol al c\u0103s\u0103toriei, al unei uniuni pentru eternitate. B\u0103tr\u00e2nul ulm nu va muri niciodat\u0103, fiind mereu hr\u0103nit de vi\u021ba de vie.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 adaug acum o frumoas\u0103 pictur\u0103 care ilustreaz\u0103 acest mit, atribuit\u0103 pictorului italian Giovanni Francesco Melzi \u25001493-1572\u2500, elev al lui Leonardo da Vinci. Observa\u021bi c\u0103 \u00een aceast\u0103 pictur\u0103 se poate vedea \u00een dep\u0103rtare un pod st\u00e2ncos<\/strong> pe care, gnostic vorbind, trebuie s\u0103-l sp\u00e2nzur\u0103m pe Iuda al nostru interior. De asemenea, l\u00e2ng\u0103 acel pod, \u00een dreapta zei\u021bei Pomona, ni se arat\u0103 un p\u00e2r\u00e2u care curge \u0219i care alegorizeaz\u0103 Calea Nirvanic\u0103<\/strong>, \u00een timp ce \u00een partea dreapt\u0103 a b\u0103tr\u00e2nei \u2500Lucifer\u2500 putem vedea o zon\u0103 muntoas\u0103, st\u00e2ncoas\u0103, arid\u0103, care semnaleaz\u0103 Calea Seac\u0103<\/strong> alchimic vorbind. Ambele figuri, zei\u021ba Pomona \u0219i b\u0103tr\u00e2na \u2500Lucifer\u2500<\/strong>, sunt a\u0219ezate la picioarele ulmului, care este \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at de vi\u021ba de vie, iar c\u00e2teva st\u00e2nci le servesc drept scaune.<\/p>\n\n\n\n

\"Zei\u021ba
Zei\u021ba Pomona \u0219i b\u0103tr\u00e2na,
Giovanni Francesco Melzi (1493-1572)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Permitidme ahora regalaros unas frases para vuestra reflexi\u00f3n:<\/p>\n\n\n\n

\u00abEl genio triunfa siempre, genio que se deja vencer no es nunca genio\u00bb.<\/em><\/strong>
Benavente<\/p>\n\n\n\n

\u00abEl talento es una magistratura, el genio es un sacerdocio\u00bb.<\/em><\/strong>
Victor Hugo<\/p>\n\n\n\n

\u00abEl genio es una revelaci\u00f3n de Dios\u00bb.<\/em><\/strong>
Calder\u00f3n<\/p>\n\n\n\n

\u00abEl genio se compone del dos por ciento de talento y del noventa y ocho por ciento de perseverante aplicaci\u00f3n\u00bb.<\/em><\/strong>
Beethoven<\/p>\n\n\n\n

\u00abLos genios son una dinast\u00eda. No hay otra. Ellos llevan todas las coronas, incluso la de espinas\u00bb.<\/em><\/strong>
Victor Hugo<\/p>\n\n\n\n

DE PROFUNDIS<\/em><\/strong>.
\u2500\u2018Din ad\u00e2ncuri.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n

KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

El presente grabado que para que nuestro jard\u00edn alqu\u00edmico sea florecido se necesita trabajar con nuestro L\u00facifer y las tres Fuerzas primarias de la Creaci\u00f3n todo vigilado por nuestra Divina Madre, Stella Maris interior.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":34194,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[208,469],"tags":[],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-34221","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-mistica","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34221"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34221\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34223,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34221\/revisions\/34223"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34194"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34221"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=34221"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=34221"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=34221"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=34221"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=34221"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=34221"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=34221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}