\u2500\u2018Lege prin intermediul virtu\u021bii\u2019\u2500<\/p>\n\n\n
![\"NORMA](\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/image-3-480x793.png\")
Gravura de fa\u021b\u0103 ne introduce din nou \u00een misterele ALCHIMIEI, dar de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eempletit\u0103 cu mitologia greac\u0103. Nu este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd Mae\u0219trii artei transmuta\u021biei apeleaz\u0103 la miturile grece\u0219ti pentru a ne ar\u0103ta marile realit\u0103\u021bi care exist\u0103 \u00een fundalul celui mai mare dintre arcanele din istoria umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Consider \u00eens\u0103 c\u0103 ar fi prudent, \u00eenainte de a intra \u00een chestiuni alchimice propriu-zise, s\u0103 men\u021bionez c\u00e2teva cuvinte ale V.M. Fulcanelli despre imaginea principal\u0103 a gravurii din studiul nostru, s\u0103 vedem:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eDeoarece \u00eens\u0103\u0219i Esen\u021ba Justi\u021biei \u0219i ra\u021biunea ei de a fi cer ca nimic s\u0103 nu fie ascuns \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ea \u0219i ca cercetarea \u0219i manifestarea adev\u0103rului s\u0103 o oblige s\u0103 se arate tuturor \u00een lumina deplin\u0103 a echit\u0103\u021bii, v\u0103lul, pe jum\u0103tate \u00eendep\u0103rtat, trebuie s\u0103 dezv\u0103luie \u00een mod necesar individualitatea secret\u0103 a unei a doua figuri, ascuns\u0103 cu pricepere sub forma \u0219i atributele primei. Aceast\u0103 a doua figur\u0103 nu este alta dec\u00e2t Filosofia.<\/em><\/p>\n\n\n\n
\u00cen antichitatea roman\u0103 se numea <\/em>peplum un v\u0103l \u00eempodobit cu broderii, cu care era \u00eembr\u0103cat\u0103 statuia Minervei, fiica lui Jupiter, singura zei\u021b\u0103 a c\u0103rei na\u0219tere a fost miraculoas\u0103. Fabula, de fapt, spune c\u0103 a ie\u0219it complet \u00eenarmat\u0103 din creierul tat\u0103lui ei, pe care Vulcan, din ordinul st\u0103p\u00e2nului Olimpului, \u00eel r\u0103nise la cap. De aici numele ei elen de Atena. Personificarea \u00een\u021belepciunii sau cunoa\u0219terii lucrurilor, Minerva trebuie considerat\u0103 ca fiind g\u00e2ndul divin \u0219i creator materializat \u00een toat\u0103 natura, latent \u00een noi ca \u0219i \u00een tot ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n
Aliciat \u2500ne informeaz\u0103 F. No\u00ebl\u2500 reprezint\u0103 Justi\u021bia cu tr\u0103s\u0103turile unei fecioare a c\u0103rei coroan\u0103 este de aur \u0219i tunica ei alb\u0103, acoperit\u0103 cu o mantie larg\u0103 de purpur\u0103. Privirea ei este bl\u00e2nd\u0103, iar \u021binuta ei modest\u0103. Poart\u0103 pe piept o bijuterie bogat\u0103, simbol al valorii ei inestimabile, iar piciorul ei st\u00e2ng \u00eel sprijin\u0103 pe o piatr\u0103 p\u0103trat\u0103. Nu se poate descrie mai bine natura dubl\u0103 a Magisteriului, culorile sale \u0219i \u00eenalta valoare a acestei pietre cubice care reprezint\u0103 \u00eentreaga filosofie, mascat\u0103 pentru oamenii de r\u00e2nd sub aspectul Justi\u021biei.<\/em><\/p>\n\n\n\n
Filosofia confer\u0103 celui care o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o mare putere de investiga\u021bie. Ea \u00eei permite s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een complexitatea cea mai intim\u0103 a lucrurilor, pe care le str\u0103punge ca \u0219i cu spada, descoperind \u00een ele prezen\u021ba lui <\/em>spiritus mundi despre care vorbesc mae\u0219trii clasici, care \u00ee\u0219i are centrul \u00een Soare \u0219i \u00ee\u0219i ob\u021bine virtu\u021bile \u0219i mi\u0219carea din iradierea astrului. De asemenea, ofer\u0103 cunoa\u0219terea legilor generale, a regulilor ritmului \u0219i m\u0103surilor pe care Natura le respect\u0103 \u00een elaborarea, evolu\u021bia \u0219i perfec\u021bionarea lucrurilor create \u2500balan\u021ba. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, stabile\u0219te posibilitatea \u00eensu\u0219irii \u0219tiin\u021belor pe baza observa\u021biei, a credin\u021bei \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii scrise.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce am f\u0103cut digresiunea anterioar\u0103, s\u0103 observ\u0103m acum detaliile operei artistice care face obiectul investiga\u021biei noastre.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen primul r\u00e2nd, vom spune c\u0103 doamna din gravura noastr\u0103 \u2500reprezentare a zei\u021bei Justi\u021biei<\/strong>\u2500 \u021bine \u00een m\u00e2na sa dreapt\u0103 o balan\u021b\u0103 cu urm\u0103toarea inscrip\u021bie \u00een latin\u0103: \u201eNorma Virtute\u201d<\/em><\/strong>, care trebuie interpretat\u0103 ca \u2018<\/strong>Lege prin intermediul virtu\u021bii\u2019<\/strong>, care, la r\u00e2ndul ei, trebuie \u00een\u021beleas\u0103 astfel: nimeni nu ajunge s\u0103 fie drept dac\u0103 nu este mai \u00eent\u00e2i virtuos<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n
La fel, o alt\u0103 inscrip\u021bie \u00een latin\u0103 pe care o observ\u0103m pe paginile unei c\u0103r\u021bi ne spune: \u201eScire aut loqui recte\u201d<\/em><\/strong>. Aceasta \u00eenseamn\u0103 \u2018<\/strong>a \u0219ti sau a vorbi corect\u2019<\/strong>. Aceast\u0103 carte se afl\u0103 pe unul dintre talerele balan\u021bei. La fel, pe cel\u0103lalt taler al acesteia g\u0103sim aceast\u0103 alt\u0103 fraz\u0103: \u201eSed agere praestat\u201d<\/em><\/strong>, ceea ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem ca \u2018<\/strong>dar este mai bine s\u0103 ac\u021bion\u0103m\u2019<\/strong>\u2026<\/p>\n\n\n\n
Ce \u00eenseamn\u0103 acele dou\u0103 fraze pe care le-am men\u021bionat mai sus? R\u0102SPUNS: pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tim s\u0103 vorbim corect, trebuie s\u0103 \u0219i ac\u021bion\u0103m<\/strong>. Cu alte cuvinte: nu este suficient s\u0103 cunoa\u0219tem natura lucrurilor, ci trebuie s\u0103 \u0219i punem \u00een practic\u0103 ceea ce \u0219tim despre ele<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n
\u0218tiin\u021ba transmut\u0103rii este foarte exigent\u0103 \u0219i, dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat s\u0103 o aprofund\u0103m, trebuie s\u0103 facem s\u0103 coincid\u0103 preceptul cu exemplul<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n
Pe fundalul gravurii noastre putem vedea clar imaginea Soarelui care \u00ee\u0219i extinde razele. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 MAREA OPER\u0102 este condus\u0103 de dinastiile solare<\/strong>, care ghideaz\u0103 devotul pe calea ini\u021biatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Doamna din tema noastr\u0103 se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 un lac reprezentativ pentru apele genezice<\/strong> care trebuie s\u0103 ne provoace purificarea.<\/p>\n\n\n\n
Un detaliu de luat \u00een considerare \u00een aceast\u0103 gravur\u0103 este \u0219i oglinda<\/strong> pe care o poart\u0103 femeia pe bra\u021bul ei st\u00e2ng. Aceast\u0103 oglind\u0103 este oglinda artei sau oglinda Alchimiei<\/strong>, care ce ne permite s\u0103 cunoa\u0219tem progresul sau regresul muncilor noastre.<\/p>\n\n\n\n
V.M. Fulcanelli ne spune urm\u0103toarele despre acest instrument:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201e\u00ab\u00cen \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia sulfului \u2500insist\u0103 Cosmopolitul\u2500, exist\u0103 o oglind\u0103 \u00een care se vede \u00eentreaga lume. Oricine se uit\u0103 \u00een acea oglind\u0103, poate s\u0103 vad\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be cele trei p\u0103r\u021bi ale \u00een\u021belepciunii \u00eentregii lumi \u0219i \u00een acest fel va deveni foarte \u00een\u021belept \u00een acele trei regate, a\u0219a cum au fost Aristotel, Avicena \u0219i mul\u021bi al\u021bii care, la fel ca restul mae\u0219trilor, au v\u0103zut \u00een acea oglind\u0103 cum a fost creat\u0103 lumea\u00bb. \u2500De Sulphure, Coloniae, 1616, p. 65.\u2500<\/em><\/p>\n\n\n\n
Cu siguran\u021b\u0103, dublul secret al na\u0219terii \u0219i mor\u021bii, de nep\u0103truns pentru cei mai \u00een\u021belep\u021bi \u00abconform veacului\u00bb, cel al facerii lumii \u0219i al tragicului ei sf\u00e2r\u0219it drept pedeaps\u0103 pentru l\u0103comia \u0219i m\u00e2ndria oamenilor, la fel de incomensurabile, nu sunt cele mai mici revela\u021bii vizuale pe care Oglinda artei le ofer\u0103 adeptului\u201d.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Sulfului<\/strong> se refer\u0103 la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Focului Secret<\/strong>. Evident, Focul Sacru \u00eei va ar\u0103ta Ini\u021biatului, pe m\u0103sur\u0103 ce avanseaz\u0103, o multitudine de adev\u0103ruri despre el \u00eensu\u0219i \u0219i despre univers.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, cit\u00e2ndu-l pe Fulcanelli, ad\u0103ug\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eOglinda \u00een\u021belepciunii nu are, evident, nicio leg\u0103tur\u0103 cu mobilierul folosit pentru reflectarea imaginii, chiar dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 din metal, ca \u00een Egiptul antic, sau din obsidian, ca \u00een Roma Cezarilor, sau din cristalul f\u00e2nt\u00e2nilor, \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate origini, sau din cea mai pur\u0103 sticl\u0103 de mercur din vremurile noastre moderne. Totu\u0219i, aceasta din urm\u0103, sub form\u0103 de lentil\u0103 convex\u0103 \u0219i \u00eenclinat\u0103, este cea pe care o \u021bine Pruden\u021ba \u2500statuie\u2500 cu dou\u0103 fe\u021be opuse, gardiana morm\u00e2ntului lui Francisc al II-lea al Fran\u021bei, \u00een catedrala Sf\u00e2ntul Petru, din Nantes, \u00eempreun\u0103 cu cele trei tovar\u0103\u0219e ale sale: Justi\u021bia, T\u0103ria \u0219i Cump\u0103tarea<\/strong>\u201d.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Vom \u00eencheia descrierea acestei gravuri f\u0103c\u00e2nd referire la nava pe care o vedem \u00een partea de jos a acesteia. Aceasta este nava alchimistului care navigheaz\u0103 pe apele lustrale pentru a-\u0219i g\u0103si \u00eentr-o zi Piatra Filosofal\u0103…….<\/p>\n\n\n\n
Adaug acum c\u00e2teva fraze la care s\u0103 reflect\u0103m:<\/p>\n\n\n\n
\u201eMisterul iubirii este mai profund dec\u00e2t misterul mor\u021bii.\u201d<\/em><\/strong>
Oscar Wilde<\/p>\n\n\n\n\u201eG\u00e2ndirea este un mister, vorbirea este un mister, omul un abis.\u201d<\/em><\/strong>
Balmes<\/p>\n\n\n\n\u201eMisterul ne \u00eempresoar\u0103 \u0219i tocmai ceea ce vedem \u0219i facem cu to\u021bii este ceea ce ascunde cea mai mare sum\u0103 de mistere.\u201d<\/em><\/strong>
Amiel<\/p>\n\n\n\n\u201ePrincipala boal\u0103 a omului este curiozitatea continu\u0103 fa\u021b\u0103 de lucrurile pe care nu le poate cunoa\u0219te.\u201d<\/em><\/strong>
Pascal<\/p>\n\n\n\nSURSUM CORDA.<\/em><\/strong>
\u2500\u2018Sus inimile.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\nKWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Misterele alchimiei \u00eempletite cu mitologia greac\u0103 ne arat\u0103 marile realit\u0103\u021bi care exist\u0103 pe fundalul celei mai mari dintre toate arcanele din istoria omenirii.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":34045,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[165],"tags":[692],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-34060","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alchimie-ro","tag-fulcanelli-ro","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34060","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34060"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34060\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34062,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34060\/revisions\/34062"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34060"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34060"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34060"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=34060"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=34060"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=34060"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=34060"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=34060"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=34060"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=34060"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}