{"id":32530,"date":"2024-01-01T18:33:32","date_gmt":"2024-01-01T21:33:32","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora\/"},"modified":"2024-01-01T18:33:35","modified_gmt":"2024-01-01T21:33:35","slug":"epimeteu-deschizand-cutia-pandorei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/epimeteu-deschizand-cutia-pandorei\/","title":{"rendered":"Epimeteu deschiz\u00e2nd cutia Pandorei"},"content":{"rendered":"\n<p>Mult iubi\u021bi prieteni \u0219i prietene,<\/p>\n\n\n\n<p>M\u0103 apropii de voi pentru a v\u0103 trimite aceast\u0103 gravur\u0103 intitulat\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\">\u2026EPIMETEU DESCHIZ\u00c2ND CUTIA PANDOREI<\/h2>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignright size-medium is-resized\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora-giulio-bonasone-480x726.jpg\" alt=\"Epimeteu deschiz\u00e2nd cutia Pandorei, Giulio Bonasone\" class=\"wp-image-32005\" width=\"360\" height=\"545\" title=\"Epimeteu deschiz\u00e2nd cutia Pandorei, Giulio Bonasone\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora-giulio-bonasone-480x726.jpg 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora-giulio-bonasone-960x1453.jpg 960w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora-giulio-bonasone-768x1162.jpg 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/epimeteo-abriendo-la-caja-de-pandora-giulio-bonasone.jpg 564w\" sizes=\"(max-width: 360px) 100vw, 360px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\"><em>Epimeteo abriendo la caja de Pandora<\/em>, Giulio Bonasone<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Aceast\u0103 oper\u0103 artistic\u0103 \u00eei apar\u021bine lui Giulio Bonasone, un pictor italian care a activat \u00eentre 1531 \u0219i 1576. Acest pictor a locuit la Roma \u0219i la Bologna \u2500Italia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, dragi prieteni\/e, permite\u021bi-mi s\u0103 fac o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 istorico-mitologic\u0103 referitoare la aceast\u0103 gravur\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p>O variant\u0103 a mitului spune urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em><em>\u201eEpimeteu a fost unul dintre titanii mitologiei grece\u0219ti. \u00cen greac\u0103, numele s\u0103u \u00eenseamn\u0103 \u2018g\u00e2nd care vine prea t\u00e2rziu\u2019, sau \u2018cel care g\u00e2nde\u0219te dup\u0103 ce a f\u0103cut ceva\u2019, spre deosebire de Prometeu, \u2018cel care g\u00e2nde\u0219te \u00eenainte de a ac\u021biona\u2019.<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em><em>Dup\u0103 ce olimpienii au creat animalele \u0219i oamenii, Zeus i-a \u00eens\u0103rcinat pe Prometeu \u0219i Epimeteu s\u0103 distribuie darurile cere\u0219ti noilor fiin\u021be. Asum\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga sarcin\u0103, Epimeteu a irosit darurile pe animale f\u0103r\u0103 a l\u0103sa nimic pentru oameni, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel neajutora\u021bi \u00een lupta pentru via\u021b\u0103. Situa\u021bia a fost salvat\u0103 de Prometeu, care a furat pentru oameni focul de la Hefaistos \u0219i inteligen\u021ba de la Atena.<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em><em>\u00cenfuriat de \u00eendr\u0103zneala lui Prometeu, Zeus l-a folosit pentru a se r\u0103zbuna pe Epimeteu, care, sedus de Pandora, femeia modelat\u0103 de Hefaistos \u0219i respins\u0103 de Prometeu, a comis impruden\u021ba de a deschide cutia pe care a primit-o ca dar de nunt\u0103 de la Zei, r\u0103sp\u00e2ndind astfel \u00een lume toate sentimentele \u0219i viciile umane\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>A\u0219a cum bine spunea Mircea Eliade \u00een una dintre lucr\u0103rile sale: \u201eMitologia este adev\u0103rata istorie, pentru c\u0103 \u00een spatele ei se afl\u0103 realit\u0103\u021bile autentice, dar exprimate \u00eentr-un mod enigmatic\u201d. Aceast\u0103 gravur\u0103 este unul dintre exemplele despre care vorbe\u0219te autorul rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n<p>Marele Zeus al mitologiei grece\u0219ti este echivalentul pentru noi, iubitorii Gnozei, al celui pe care \u00eel numim Theomegalogos. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 El este cel care deschide \u0219i \u00eenchide crea\u021bia. Sau, cu alte cuvinte, Theomegalogosul este cel care deschide sau \u00eenchide o Maha-Manvantara. C\u00e2nd se comenteaz\u0103 despre aceast\u0103 gravur\u0103 c\u0103 Epimeteu a dat toate darurile pe care sf\u00e2ntul Theomegalogos a vrut s\u0103 le \u00eempart\u0103 \u00eentre animale \u0219i fiin\u021bele umane \u0219i c\u0103, din neaten\u021bie, Epimeteu a dat aceste daruri doar animalelor, l\u0103s\u00e2nd fiin\u021bele umane lipsite de ap\u0103rare \u00een fa\u021ba vie\u021bii, se face aluzie la <strong>erorile pe care le-au comis Cosmocratorii \u00een zorii crea\u021biei<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru c\u0103 divinul Theomegalogos a intrat \u00een incertitudini, Prometeu a furat focul de la Hefaistos \u2500sau Vulcan\u2500 \u0219i inteligen\u021ba de la zei\u021ba Atena, dorind s\u0103 salveze omenirea. \u00cens\u0103, \u00een fa\u021ba acestei situa\u021bii sau \u00eendr\u0103zneli a lui Prometeu, Zeus, atunci, \u00eei cere din nou lui Epimeteu s\u0103 intervin\u0103 pentru a repara gre\u0219eala f\u0103cut\u0103 anterior. Acesta din urm\u0103 se une\u0219te cu Pandora \u2500o femeie care fusese f\u0103urit\u0103 de Vulcan.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i, din moment ce Zeii \u00eei d\u0103duser\u0103 lui Epimeteu ca dar de nunt\u0103 o cutie plin\u0103 de virtu\u021bi \u0219i vicii, Epimeteu comite gre\u0219eala de a deschide respectiva cutie \u2500prezentat\u0103 aici ca o amfor\u0103\u2500, \u0219i din acest motiv vedem r\u0103s\u0103rind din amfora men\u021bionat\u0103 o serie de virtu\u021bi. De ce vedem doar virtu\u021bi? R\u0103spuns: pentru c\u0103 la \u00eenceputul Maha-Manvantarei, umanitatea se bucur\u0103 de atributele sacre pe care le con\u021bin virtu\u021bile. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd are loc c\u0103derea angelic\u0103, atunci se instaureaz\u0103 \u00een sufletul fiin\u021belor umane <strong>dualismul dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre virtu\u021bi \u0219i vicii<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218tim cu to\u021bii c\u0103 Prometeu, din punct de vedere mitologic, reprezint\u0103 Luciferul nostru interior. De aceea el este cel care fur\u0103 focul de la Vulcan \u0219i inteligen\u021ba de la zei\u021ba Atena. Cu aceste dou\u0103 ingrediente evident c\u0103 neamul omenesc s-ar putea autorealiza. \u00cens\u0103, Gnoza ne spune c\u0103 <strong>Arhon\u021bii nu vor ca umanitatea s\u0103 fie liber\u0103<\/strong> \u0219i, prin urmare, prefer\u0103 ca masele umane s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prinse \u00een <strong>Samsara<\/strong> sau roata fatalit\u0103\u021bilor a hindu\u0219ilor.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 femeia f\u0103urit\u0103 de Hefaistos, sau Vulcan, nu este altceva dec\u00e2t reprezentarea mitic\u0103 a muncii \u00een Forja lui Vulcan \u2500sexualitatea\u2500 f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Cosmocratori la \u00eenceputul Maha-Manvantarei. Fiecare dintre ei, \u00een Templul Inim\u0103 al lor \u2013ne spune Gnoza\u2013, a realizat o copula\u021bie sacr\u0103 cu contrapartea lor Buddhic\u0103 \u0219i din aceast\u0103 copula\u021bie a luat na\u0219tere <strong>Arch\u00e9-ul cosmic din care aveau s\u0103 izvorasc\u0103 viitoarele umanit\u0103\u021bi<\/strong>&#8230;..<\/p>\n\n\n\n<p>Printre virtu\u021bile pe care le putem observa ie\u0219ind din cutia Pandorei se num\u0103r\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong><em>LIBERTAS&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500libertatea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>CLEMEN O CLEMENTIA&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500clemen\u021ba.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>FORTITVDE&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500puterea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>LAETITIA&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500bucuria.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>AEQVITAS&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500echitatea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>FELICITAS&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500fericirea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>PAX&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500pacea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>CONCORDIA&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500concordia.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>SALVS&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500s\u0103n\u0103tatea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>VIRTVS&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500virtutea.<\/li>\n\n\n\n<li><strong><em>SPES&nbsp;<\/em><\/strong>\u2500speran\u021ba.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Este bine s\u0103 v\u0103 fac cunoscut, stima\u021bi cititori, c\u0103 <strong>Epimeteu<\/strong> \u00eenseamn\u0103 <strong>\u2018g\u00e2nd care ajunge t\u00e2rziu\u2019<\/strong>. De aceea el este cel care mai t\u00e2rziu \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i repare gre\u0219eala. Acest lucru ne aminte\u0219te pu\u021bin de acea poveste pe care ne-o explic\u0103 Gnoza despre folosirea gre\u0219it\u0103 a focului sexual de c\u0103tre omenirea lemur\u0103 \u2500provocat\u0103 de \u00cengerul Sakaki\u2500 \u0219i despre \u00eendreptarea acelei gre\u0219eli de c\u0103tre \u00cengerul Loisos. Acestea sunt dezideratele care se afl\u0103 \u00een spatele tuturor nenum\u0103ratelor legende mitologice.<\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 dau acum c\u00e2teva fraze la care s\u0103 reflecta\u021bi:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eRece \u0219i insipid\u0103 este consolarea atunci c\u00e2nd nu este \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een vreun remediu.\u201d<\/em><\/strong><br>Platon<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eDac\u0103 nu ar exista luna, nu \u0219tiu ce s-ar alege de vis\u0103tori, c\u0103ci \u00een a\u0219a fel intr\u0103 raza lunii \u00een sufletul trist \u00eenc\u00e2t, de\u0219i \u00eel \u00eentristeaz\u0103 mai mult, \u00eel inund\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere: o m\u00e2ng\u00e2iere plin\u0103 de lacrimi, ca \u0219i luna.\u201d<\/em><\/strong><br>Rub\u00e9n Dar\u00edo<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eC\u00e2nd ne r\u0103nesc nenorocirile reale, cea mai eficient\u0103 consolare, de\u0219i derivat\u0103 din aceea\u0219i surs\u0103 ca \u0219i invidia, va fi contemplarea unor suferin\u021be mai mari dec\u00e2t ale noastre \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, rela\u021bionarea frecvent\u0103 cu persoanele care sunt \u00een situa\u021bia noastr\u0103, cu tovar\u0103\u0219ii no\u0219tri de nenorocire.\u201d<\/em><\/strong><br>Schopenhauer<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eConsolarea este un cuv\u00e2nt absurd; cel care nu poate s\u0103 dispere nu trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Goethe<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eR\u0103ul, comunicat, se amelioreaz\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Garcilaso de la Vega<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>ITA EST VITA HOMINUM<\/em><\/strong>.<br>\u2500\u2018A\u0219a e via\u021ba oamenilor.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aceast\u0103 oper\u0103 artistic\u0103 \u00eei apar\u021bine lui Giulio Bonasone, un pictor italian care a activat \u00eentre 1531 \u0219i 1576.<br \/>\nA\u0219a cum bine spunea Mircea Eliade \u00een una dintre lucr\u0103rile sale: \u201eMitologia este adev\u0103rata istorie, pentru c\u0103 \u00een spatele ei se afl\u0103 realit\u0103\u021bile autentice, dar exprimate \u00eentr-un mod enigmatic\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":32028,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[478,469],"tags":[535,606,797],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-32530","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-simboluri-universale","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-arte-ro","tag-los-siete-pecados-capitales-ro","tag-mitologia-ro","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32530"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32532,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32530\/revisions\/32532"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/32028"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32530"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=32530"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=32530"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=32530"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=32530"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=32530"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=32530"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=32530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}