{"id":31694,"date":"2023-11-19T11:15:52","date_gmt":"2023-11-19T14:15:52","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/el-extasis-de-santa-cecilia\/"},"modified":"2023-11-19T11:38:28","modified_gmt":"2023-11-19T14:38:28","slug":"extazul-sfintei-cecilia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/extazul-sfintei-cecilia\/","title":{"rendered":"Extazul Sfintei Cecilia"},"content":{"rendered":"\n<p>Mult \u00eendr\u0103gi\u021bi prieteni \u0219i prietene,<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cemi permit s\u0103 v\u0103 trimit aceast\u0103 oper\u0103 artistic\u0103 realizat\u0103 \u00eentre anii 1483 \u0219i 1520 de artistul \u0219i arhitectul italian numit Raffaello Sanzio. Titlul pe care \u00eel poart\u0103 este\u2026<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\">\u2026EXTAZUL SFINTEI CECILIA<\/h2>\n\n\n\n<p>Intr\u00e2nd \u00een subiectul nostru, vom \u00eencepe prin a spune c\u0103 aceast\u0103 oper\u0103 se afl\u0103 \u00een Pinacoteca Na\u021bional\u0103 din Bologna, \u00een Italia.<\/p>\n\n\n\n<p>Istoricii ne spun urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201eCecilia din Roma, cunoscut\u0103 mai bine ca Sf\u00e2nta Cecilia, a fost o nobil\u0103 roman\u0103 convertit\u0103 la Cre\u0219tinism \u0219i martirizat\u0103 pentru credin\u021ba ei la o dat\u0103 nedeterminat\u0103, \u00eentre anii 180 \u0219i 350. Este considerat\u0103 sf\u00e2nta protectoare a muzicii sacre \u0219i \u00een onoarea ei o important\u0103 mi\u0219care de re\u00eennoire a muzicii sacre de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea a fost numit\u0103 <\/em>cecilianism<em>. Atributele sale sunt orga, l\u0103uta \u0219i trandafirii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u00cen cartea <\/em>Martyrologium hieronymianum<em> se men\u021bioneaz\u0103: <\/em>\u00abAppi\u00e2 vi\u00e2 in e\u00e2dem urbe Rom\u00e2 natale et passio sanct\u00e6 Cecili\u00e6 virginia<em>, \u2018Pe Via Appia din ora\u0219ul Roma s-a n\u0103scut \u0219i a murit Sf\u00e2nta Cecilia fecioara\u2019.<\/em> \u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignright size-medium is-resized\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/el-extasis-de-santa-cecilia-raffaello-sanzio-480x739.jpg\" alt=\"Extazul Sfintei Cecilia, Raffaello Sanzio\" class=\"wp-image-31658\" width=\"360\" height=\"554\" title=\"Extazul Sfintei Cecilia, Raffaello Sanzio\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/el-extasis-de-santa-cecilia-raffaello-sanzio-480x739.jpg 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/el-extasis-de-santa-cecilia-raffaello-sanzio-960x1478.jpg 960w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/el-extasis-de-santa-cecilia-raffaello-sanzio-768x1182.jpg 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/el-extasis-de-santa-cecilia-raffaello-sanzio.jpg 602w\" sizes=\"(max-width: 360px) 100vw, 360px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\"><em>Extazul Sfintei Cecilia<\/em>, Raffaello Sanzio<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Pictura ne-o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Sf\u00e2nta Cecilia, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un frumos ve\u0219m\u00e2nt auriu, ridic\u00e2ndu-\u0219i ochii spre cer \u0219i \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2ini o org\u0103. Orga a fost un instrument muzical foarte venerat \u00een timpul Evului Mediu \u0219i al Rena\u0219terii deoarece muzica pe care o emite acest instrument este foarte spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen dreapta ei se afl\u0103 Evanghelistul Ioan. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Ioan reprezint\u0103 verbul revelator.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi vedem un vultur a\u0219ezat pe o carte \u00eenchis\u0103, ceea ce ne spune c\u0103 doar prin inspira\u021bie divin\u0103 pot fi interpretate c\u0103r\u021bile sacre. O astfel de inspira\u021bie este indicat\u0103 de vultur.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen lateral \u00eel vedem pe Apostolul Sf\u00e2ntul Pavel sprijinindu-se pe spad\u0103, contempl\u00e2nd instrumentele muzicale aflate la picioarele lui. Vioara se vede c\u0103 este f\u0103r\u0103 corzi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen st\u00e2nga \u00eel vedem pe Augustin de Hipona cu toiagul s\u0103u \u2500354-430\u2500, primul filosof important al erei cre\u0219tine, episcop de Hipona \u2500un ora\u0219 din Algeria actual\u0103\u2500 \u00een ultimii ani ai Imperiului Roman.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, o vedem pe Maria Magdalena \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un vas de alabastru. Faptul c\u0103 Maria Magdalena este prezent\u0103 \u00een aceast\u0103 reprezentare pictural\u0103 este pentru a ne indica faptul c\u0103 to\u021bi membrii din aceast\u0103 oper\u0103 erau cunosc\u0103tori ai <strong>artei transmut\u0103rii<\/strong> <strong>sau ai secretului con\u021binut \u00een Arcanul A.Z.F.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, este bine de men\u021bionat c\u0103 centura simpl\u0103 a Sfintei Cecilia a fost un simbol tradi\u021bional renascentist al <strong>castit\u0103\u021bii<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen partea de sus a acestei reprezent\u0103ri artistice putem vedea \u00eengeri \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a\u021bi ca ni\u0219te copii, care sunt inspira\u021bia perceput\u0103 de Sf\u00e2nta Cecilia pentru a-\u0219i elabora c\u00e2nturile sale sacre \u0219i interpret\u0103rile sale muzicale mistice.<\/p>\n\n\n\n<p>Permite\u021bi-mi s\u0103 adaug acum c\u00e2teva fraze care merit\u0103 reflec\u021bia noastr\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eTradi\u021bia religioas\u0103 este axa de diamant \u00een jurul c\u0103reia se \u00eenv\u00e2rte trecutul nostru.\u201d<\/em><\/strong><br>B\u00e9cquer<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eAdev\u0103rata datorie filial\u0103 const\u0103 \u00een a duce la bun sf\u00e2r\u0219it munca pe care p\u0103rin\u021bii no\u0219tri nu au terminat-o \u0219i \u00een a transmite posterit\u0103\u021bii realiz\u0103rile lor.\u201d<\/em><\/strong><br>Confuciu<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eTradi\u021bia, mai bun\u0103 dec\u00e2t toate tratatele de ceremonial \u0219i codul obiceiurilor la mod\u0103, indic\u0103 modalitatea de a se adapta la \u00eemprejur\u0103ri. Numai tradi\u021bia nu se dob\u00e2nde\u0219te.\u201d<\/em><\/strong><br>Rub\u00e9n Dar\u00edo<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eAdev\u0103ra\u021bii oameni progresi\u0219ti \u200b\u200bsunt cei care pornesc de la un respect profund pentru trecut.\u201d<\/em><\/strong><br>Ren\u00e1n<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201ePersoana cea mai u\u0219or de \u00een\u0219elat \u0219i de tr\u0103dat este pe tine \u00eensu\u021bi.\u201d<\/em><\/strong><br>Lytton<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>CONDITIO SINE QUA NON<\/em><\/strong>.<br>\u2500\u2018Condi\u021bie f\u0103r\u0103 de care nimic nu este posibil.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pictura ne-o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Sf\u00e2nta Cecilia, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un frumos ve\u0219m\u00e2nt auriu, ridic\u00e2ndu-\u0219i ochii spre cer \u0219i \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2ini o org\u0103. Orga a fost un instrument muzical foarte venerat \u00een timpul Evului Mediu \u0219i al Rena\u0219terii deoarece muzica pe care o emite acest instrument este foarte spiritual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":31681,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[478,208,469],"tags":[488,535,544,760],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-31694","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-simboluri-universale","category-mistica","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-mensajes-del-v-m-kwen-khan-khu-ro","tag-arte-ro","tag-simbolismo-ro","tag-primeros-cristianos-ro","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31694"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31696,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31694\/revisions\/31696"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31681"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31694"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=31694"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=31694"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=31694"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=31694"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=31694"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=31694"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=31694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}