{"id":30901,"date":"2023-09-23T12:23:40","date_gmt":"2023-09-23T15:23:40","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/enigmas-de-la-simbologia\/"},"modified":"2023-09-25T08:17:04","modified_gmt":"2023-09-25T11:17:04","slug":"enigme-ale-simbologiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/enigme-ale-simbologiei\/","title":{"rendered":"Enigme ale simbologiei"},"content":{"rendered":"\n<p>Foarte dragi prieteni \u0219i prietene,<\/p>\n\n\n\n<p>Am pl\u0103cerea s\u0103 v\u0103 trimit, cu aceast\u0103 ocazie, o alt\u0103 gravur\u0103 realizat\u0103 de <strong>Karl Von Eckartshausen<\/strong>, care a fost publicat\u0103 \u00een 1790, la doi ani dup\u0103 prima edi\u021bie.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-medium is-resized\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/enigmas-de-la-simbologia-karl-von-eckartshausen-480x841.png\" alt=\"Enigme ale simbologiei, Karl Von Eckartshausen\" class=\"wp-image-30866\" width=\"360\" height=\"631\" title=\"Enigme ale simbologiei, Karl Von Eckartshausen\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/enigmas-de-la-simbologia-karl-von-eckartshausen-480x841.png 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/enigmas-de-la-simbologia-karl-von-eckartshausen-960x1682.png 960w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/enigmas-de-la-simbologia-karl-von-eckartshausen-768x1345.png 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/enigmas-de-la-simbologia-karl-von-eckartshausen.png 1079w\" sizes=\"(max-width: 360px) 100vw, 360px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>\u00cen aceast\u0103 oper\u0103 de art\u0103 putem vedea mai \u00eent\u00e2i un <strong>sfinx<\/strong> care pare a fi mort sau cel pu\u021bin \u00eentins pe o PIATR\u0102 CUBIC\u0102, iar pe spatele s\u0103u observ\u0103m un copac \u00eenflorit pe jum\u0103tate \u0219i cealalt\u0103 jum\u0103tate complet uscat. O panglic\u0103 \u021bine cele dou\u0103 chei ale Sf\u00e2ntului Petru deasupra sfinxului. De asemenea, vedem deasupra copacului dou\u0103 cuvinte: <strong><em>SCIENTIA BONI ET MALI<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce sunt toate acestea?<\/p>\n\n\n\n<p>Mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 sfinxul este imaginea naturii. De aceea vor fi mereu prezente \u00een arborele s\u0103u reprezentativ fructele BINELUI \u0219i R\u0102ULUI. Acest arbore este acela\u0219i care este men\u021bionat \u00een Sfintele Scripturi cre\u0219tine, copacul EDENULUI.<\/p>\n\n\n\n<p>Prin intermediul Gnozei ni s-a spus c\u0103 acel copac este <strong>sexualitatea<\/strong>, iar aceasta din urm\u0103 este un cu\u021bit cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri. Sexualitatea, corect dirijat\u0103, \u00eel r\u0103scump\u0103r\u0103 pe om, dar pus\u0103 \u00een slujba agregatelor noastre psihologice, ne \u00eenrobe\u0219te \u0219i ne degenereaz\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din ce \u00een ce mai mult cu pseudo-civiliza\u021bia noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Deja se \u0219tie de c\u0103tre noi to\u021bi c\u0103 fructul copacului edenic este <strong>m\u0103rul<\/strong> \u0219i c\u0103 adep\u021bii drumului au dreptul s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu aromele pe care el le eman\u0103, <strong>dar nu s\u0103-l \u00eenghit\u0103<\/strong>, deoarece aceasta este ceea ce numim <strong>fornica\u021bie<\/strong>. Este foarte trist c\u0103 toat\u0103 umanitatea noastr\u0103 a r\u0103mas de secole \u0219i milenii dorind <strong>s\u0103-\u0219i piard\u0103 energiile sexuale<\/strong> \u2500\u00eenghi\u021bind merele\u2500, toate acestea au \u00eendep\u0103rt\u00e2nd-o de energiile supradivine ale FIIN\u021aEI \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o umanitate pervers\u0103 dominat\u0103 de <strong>Egoul animalic \u015fi mama sa Bestia al c\u0103rei num\u0103r este 666<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru adep\u021bii puri \u0219i chibzui\u021bi ai drumului \u00eengust, acest <strong>cu\u021bit<\/strong> le serve\u0219te pentru a le distruge treptat psihismul animalic \u0219i a-\u0219i relua normalitatea \u0219i inocen\u021ba divine pe care le avea \u00eenainte neamul omenesc. Acest lucru este posibil prin intermediul <strong>artei transmutatorii pe care ne-o pred\u0103 Gnoza<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen opera <strong><em>L\u0102CA\u0218URILE FILOSOFALE <\/em>a V.M. Fulcanelli<\/strong> apar cuvintele lui Eug\u00e8ne Canseliet spun\u00e2ndu-ne \u00een unul din prologurile sale:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201eTotus mundus in maligno (<em>mali ligno<\/em>) positus est; <em>toat\u0103 lumea este instalat\u0103 \u00een diavol <\/em>(\u00een pomul r\u0103ului).<\/p>\n\n\n\n<p><em>Iat\u0103, deci, pomul cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103ului, cel al Genezei, din care Creatorul i-a poruncit lui Adam s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce, semnific\u00e2nd de la \u00eenceput consecin\u021ba inevitabil\u0103 \u0219i nefast\u0103: \u00abPentru c\u0103 \u00een ziua \u00een care vei m\u00e2nca din el, cu siguran\u021b\u0103 vei muri; <\/em>in quocumque enim die comederis ex eo, morte morieris<em>\u00bb\u201d.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103, deja intra\u021bi \u00een materie, \u00eensu\u0219i <strong>Fulcanelli<\/strong> adaug\u0103 \u00een opera sa alchimic\u0103 aceste cuvinte:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201eTo\u021bi autorii clasici sunt unanimi \u00een a recunoa\u0219te c\u0103 Marea Oper\u0103 este un rezumat, redus la propor\u021bii \u0219i posibilit\u0103\u021bi umane, al Operei Divine. \u0218i din moment ce adeptul trebuie s\u0103 contribuie la ea cu cele mai bune calit\u0103\u021bi ale sale, dac\u0103 dore\u0219te s\u0103 o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it, pare corect \u0219i echitabil s\u0103 culeag\u0103 roadele Pomului Vie\u021bii \u0219i s\u0103 profite de minunatele mere din gr\u0103dina Hesperidelor. <\/em>[s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 aici c\u0103 se vorbe\u0219te despre a \u0219ti s\u0103 folose\u0219ti m\u0103rul dorin\u021bei]<em>\u201d.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Vorbindu-ne acum despre <strong>copacul uscat<\/strong> din gravura noastr\u0103, distinsul Adept Fulcanelli ne spune:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p><em>\u201e\u2026este vorba despre <strong>arborele<\/strong> nostru <strong>uscat<\/strong>, acela\u0219i care a avut onoarea de a-\u0219i da numele uneia dintre cele mai vechi str\u0103zi din Paris, dup\u0103 ce a ap\u0103rut mult\u0103 vreme pe un steag celebru. Edouard Fournier ne spune c\u0103, potrivit lui Sauval, acest stindard era \u00eenc\u0103 vizibil \u00een jurul anului 1660. Desemna pentru trec\u0103tori un \u00abhan despre care vorbe\u0219te Monstrelet\u00bb, \u0219i era bine ales pentru un astfel de stabiliment care, din 1300, trebuie s\u0103 fi servit drept han pentru pelerinii c\u0103tre <strong>\u021aara Sf\u00e2nt\u0103<\/strong>. <strong>Copacul uscat<\/strong> amintea de Palestina \u0219i era iarba plantat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Hebron, care, dup\u0103 ce fusese, de la \u00eenceputul lumii, <strong>\u00abverde \u0219i cu frunze\u00bb<\/strong>, \u0219i-a pierdut frunzi\u0219ul \u00een ziua \u00een care Domnul nostru a murit pe cruce \u0219i atunci s-a uscat. [&#8230;]<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Aceasta este hieroglifa adoptat\u0103 de filosofi pentru a exprima <strong>iner\u021bia metalic\u0103<\/strong>, adic\u0103 starea special\u0103 pe care industria uman\u0103 face s\u0103 o ia metalele reduse \u0219i topite. [&#8230;]<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u00cen\u021belep\u021bii ne spun c\u0103 sunt mor\u021bi<\/em><\/strong><em>, cel pu\u021bin \u00een aparen\u021b\u0103, pentru c\u0103 ne este imposibil, sub masa lor solid\u0103 \u0219i cristalizat\u0103, s\u0103 ghicim via\u021ba latent\u0103, poten\u021bial\u0103, ascuns\u0103 \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei lor. Sunt <strong>copaci mor\u021bi<\/strong>, de\u0219i mai p\u0103streaz\u0103 o urm\u0103 de umiditate, care nu va mai da frunze, flori, fructe \u0219i, mai ales, semin\u021be.<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Ce sunt toate acestea, ne va \u00eentreba cititorul?<\/p>\n\n\n\n<p>Limbajul alchimic a fost timp de secole de caracter metaforic. Numai binecuv\u00e2ntatul Maestru Samael Aun Weor a avut \u00eendr\u0103zneala s\u0103 arate sau s\u0103 dezv\u0103luie umanit\u0103\u021bii noastre toate aceste secrete ale <strong><em>Ars Magna<\/em><\/strong>. Realitatea dur\u0103 a ceea ce se nume\u0219te aici un <strong>copac uscat<\/strong> nu este altceva dec\u00e2t nenorocirea fiin\u021bei umane care o \u00eempinge de milenii <strong>s\u0103 fornice<\/strong> \u2500adic\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba sexual\u0103. De aceea ni se spune c\u0103 acest copac \u2500\u00eenainte verde\u2500 producea frunze, flori \u0219i fructe, dar s-a uscat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre de la crucificarea V.M. Aberamentho, c\u0103ci, \u00een ciuda \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor sale, stirpea umanoid\u0103 a continuat f\u0103r\u0103 \u00eencetare s\u0103 \u00eencalce a \u0219asea porunc\u0103 din decalogul mozaic. Cu siguran\u021b\u0103, de\u0219i r\u0103m\u00e2ne umiditate \u00een sexualitatea uman\u0103, natura ei nu mai produce spermatozoizi sau ovule \u0219i din acest motiv este o <strong>s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 moart\u0103, neapt\u0103 s\u0103 fac\u0103 Marea Oper\u0103 interioar\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 vorbim despre sfinxul din gravura noastr\u0103, ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui alt mister. El este reprezentativ pentru \u00eentreaga natur\u0103 deoarece cuprinde \u00een structura sa cele patru elemente \u0219i este prosternat, sau mai mult sau mai pu\u021bin adormit, sau poate \u00eenvins, pentru a-l ruga pe om s\u0103 \u00eel trezeasc\u0103 din letargie, s\u0103 \u00eel re\u00eensufle\u021beasc\u0103, s\u0103-i re\u00eennoiasc\u0103 via\u021ba, etc. De aceea apar pe el cele dou\u0103 chei ale Sf\u00e2ntului Petru. Aceste chei sunt simbolul <strong>Sulfului<\/strong> \u0219i <strong>Mercurului<\/strong> muncii noastre de laborator, subiect despre care am vorbit pe larg \u00een alte tratate ale noastre. Cine lucreaz\u0103 cu aceste dou\u0103 ingrediente ob\u021bine reconcilierea cu <strong>sfinxul sacru al misterelor ermetice. Aceasta este misiunea noastr\u0103, r\u0103bd\u0103tori cititori\u2026<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cuvintele latine <strong><em>SPHINX MORIS<\/em><\/strong> \u00eenseamn\u0103 <strong>\u2018sfinxul mort\u2019<\/strong>, reafirm\u00e2nd ceea ce am spus mai \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>St\u00e2nca sau piatra misterioas\u0103<\/strong> pe care este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at sfinxul emblematic nu indic\u0103 altceva dec\u00e2t <strong>Piatra filosofilor<\/strong>, o <strong>st\u00e2nc\u0103<\/strong> <strong>sacr\u0103<\/strong> sau <strong>materie cubic\u0103<\/strong> \u0219i care poart\u0103 pecetea for\u021bei solare. \u00cen gravura noastr\u0103, aceast\u0103 piatr\u0103 apare oarecum deteriorat\u0103, ca \u0219i cum ar fi fost uitat\u0103 sau abandonat\u0103. \u0218i e adev\u0103rat c\u0103 ignoran\u021ba uman\u0103, dup\u0103 ce s-a \u00eendep\u0103rtat inten\u021bionat de Spirit, s-a \u00eendep\u0103rtat \u0219i de <strong>mama <\/strong>sa, <strong>natura<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe copac, a\u0219a cum am men\u021bionat deja, apar \u00een latin\u0103 cele dou\u0103 cuvinte care sunt rela\u021bionate cu el: <strong><em>Scientia Boni et Mali<\/em><\/strong>, care trebuie traduse prin <strong>\u2018Bine \u0219i R\u0103u\u2019<\/strong>, deoarece se refer\u0103 la arborele cunoa\u0219terii binelui \u0219i r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p>Permite\u021bi-mi s\u0103 adaug c\u00e2teva fraze pentru reflec\u021bia voastr\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eInteligen\u021ba nu ar putea juca mult timp rolul inimii.\u201d<\/em><\/strong><br>La Rochefoucauld<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eNimic nu purific\u0103 dec\u00e2t inteligen\u021ba.\u201d<\/em><\/strong><br>Oscar Wilde<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eCu c\u00e2t o inteligen\u021b\u0103 este mai vast\u0103, cu at\u00e2t sufer\u0103 mai mult din cauza limitelor sale.\u201d<\/em><\/strong><br>E. Thiaudiere<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eNu exist\u0103 lumin\u0103 care s\u0103 fie aprins\u0103 \u00een inteligen\u021b\u0103 care s\u0103 nu-\u0219i aprind\u0103 focul \u00een inim\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Ahrens<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eNu exist\u0103 absolut nicio solu\u021bie c\u00e2nd lipse\u0219te inteligen\u021ba.\u201d<\/em><\/strong><br>Sf\u00e2nta Tereza a lui Isus<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>JACUNDI ACTI LABORES.<\/em><\/strong><br>\u2500\u2018Pl\u0103cute sunt muncile f\u0103cute.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am pl\u0103cerea s\u0103 v\u0103 trimit, cu aceast\u0103 ocazie, o alt\u0103 gravur\u0103 realizat\u0103 de Karl Von Eckartshausen, care a fost publicat\u0103 \u00een 1790, la doi ani dup\u0103 prima edi\u021bie. Enigme ale simbologiei, Karl Von Eckartshausen<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":30977,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[478,165,469],"tags":[544,605,692,693,694],"contenido":[275],"fuente":[],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-30901","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-simboluri-universale","category-alchimie-ro","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-simbolismo-ro","tag-alquimia-ro","tag-fulcanelli-ro","tag-piedra-filosofal-ro","tag-esfinge-ro","contenido-articole","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30901","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30901"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30901\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30903,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30901\/revisions\/30903"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30977"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30901"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=30901"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=30901"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=30901"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=30901"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=30901"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=30901"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=30901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}