{"id":24879,"date":"2023-05-14T17:00:00","date_gmt":"2023-05-14T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad\/"},"modified":"2023-05-15T20:51:58","modified_gmt":"2023-05-15T23:51:58","slug":"misterul-sfintei-treimi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/misterul-sfintei-treimi\/","title":{"rendered":"Misterul Sfintei Treimi"},"content":{"rendered":"\n<p>Mult iubi\u021bi prieteni \u0219i prietene, <\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 trimit, cu aceast\u0103 ocazie, o gravur\u0103 interesant\u0103 pe care, dat\u0103 fiind profunzimea pe care o con\u021bine, am botezat-o&#8230;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-text-align-center\">\u2026MISTERUL SFINTEI TREIMI<\/h2>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad-960x1407.png\" alt=\"Misterul Sfintei Treimi\" class=\"wp-image-24668\" width=\"480\" height=\"704\" title=\"Misterul Sfintei Treimi\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad-960x1407.png 960w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad-480x703.png 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad-768x1125.png 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad-600x879.png 600w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/el-misterio-de-la-santisima-trinidad.png 500w\" sizes=\"(max-width: 480px) 100vw, 480px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Jacques Granthomme, &#8222;<em>Misterul Sfintei Treimi<\/em>&#8222;<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Autorul acestei opere de art\u0103 s-a numit <strong>Jacques Granthomme<\/strong>, care a tr\u0103it \u00eentre 1588 \u0219i 1622 \u0219i s-a n\u0103scut la Douai. A fost publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 la Paris \u0219i mai t\u00e2rziu la Heidelberg.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru noi, gnosticii, aceast\u0103 gravur\u0103 are o importan\u021b\u0103 transcendental\u0103, \u00eentruc\u00e2t ne permite s\u0103 concepem ceea ce pentru bisericile catolic\u0103 \u0219i ortodox\u0103 a fost calificat drept dogm\u0103 de credin\u021b\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, aceste biserici e\u0219uate, desp\u0103r\u021bindu-se de Kabal\u0103 \u0219i de ezoterismul cre\u0219tin primitiv, au r\u0103mas transformate \u00eentr-un schelet religios-misticoid care nu este capabil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 adev\u0103rata natur\u0103 a FIIN\u021aEI.<\/p>\n\n\n\n<p>Aici ni se arat\u0103 FIIN\u0162A \u2500Dumnezeu\u2500 \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een alte dou\u0103 p\u0103r\u0163i: FIUL \u015eI SPIRITUL SF\u00c2NT. Datorit\u0103 Kabalei gnostice noi putem \u00een\u021belege c\u0103 FIIN\u021aA \u2500Dumnezeu din noi\u2500 este multipl\u0103 \u0219i, vorbind metaforic, am putea spune c\u0103 este ca <strong>o armat\u0103 de copii<\/strong>. Am spune de aceea c\u0103 o astfel de armat\u0103 este format\u0103 din patruzeci \u0219i nou\u0103 de <strong>p\u0103r\u021bi autonome \u0219i auto-con\u0219tiente<\/strong> \u0219i fiecare dintre ele are anumite func\u021bii transcendente \u0219i transcendentale \u00een c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 animic\u0103 atunci c\u00e2nd n\u0103zuim integrarea cu realitatea noastr\u0103 interioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Este important, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 \u0219tim c\u0103 cele trei chipuri ale lui Dumnezeu fac aluzie direct la CELE TREI FOR\u021aE PRIMARE ALE CREA\u021aIEI, f\u0103r\u0103 de care ar fi imposibil s\u0103 se cristalizeze orice lucru.<\/p>\n\n\n\n<p>Ulterior, \u00een cele patru col\u021buri ale acestei imagini apare reprezentarea celor patru elemente, indicate de un leu \u2500simbol al focului\u2500, urmat de un \u00eenger \u2500care alegorizeaz\u0103 apa\u2500, ulterior putem vedea un taur \u00eenaripat \u2500simbol al elementului p\u0103m\u00e2nt\u2500 pentru a termina observ\u00e2nd o acvil\u0103 \u2500reprezentativ\u0103 a elementului aer. Nu e necesar s\u0103 subliniem c\u0103 aceste patru animale simbolice sunt indica\u021biile celor patru evangheli\u0219ti prezen\u021bi \u00een Noul Testament \u0219i anume: Ioan \u2500reprezentantul apei\u2500, Marcu \u2500care alegorizeaz\u0103 focul\u2500, Matei \u2500care reprezint\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u2500 \u0219i Luca \u2500care ne indic\u0103 elementul aer.<\/p>\n\n\n\n<p>Gnostic vorbind, trebuie s\u0103 spunem c\u0103, din punct de vedere ezoteric, nu este vorba de a ar\u0103ta elementele materiale a\u0219a cum le cunoa\u0219tem, ci c\u0103 fiecare dintre ele este o materie prim\u0103 cu care trebuie s\u0103 elabor\u0103m Piatra noastr\u0103 Filosofal\u0103. Astfel, \u00eel vedem atunci pe Matei, care \u00een acest caz arat\u0103 c\u0103tre <strong>P\u0103m\u00e2ntul<\/strong> nostru <strong>Filosofal<\/strong> \u2500corpul nostru fizic\u2500, Luca <strong>indicativ pentru aerul pe care \u00eel respir\u0103m<\/strong>, Ioan <strong>ca o imagine vie a apelor noastre mercuriale<\/strong> \u0219i Marcu <strong>f\u0103c\u00e2nd aluzie la sulful nostru filosofic sau la focul erotic<\/strong>\u2026<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen continuare g\u0103sim c\u00e2teva fraze scrise \u00een latin\u0103 care ne spun:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>PATER NON EST FILIVS.&nbsp;<\/em><\/strong>Traducere: \u2018Tat\u0103l nu este Fiul\u2019.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>PATER EST DEUS<\/em><\/strong><em>,<strong>&nbsp;FILIVS EST DEVS.<\/strong><\/em><strong>&nbsp;<\/strong>Traducere: \u2018Tat\u0103l este Dumnezeu\u2019, \u2018Fiul este Dumnezeu\u2019.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i \u00een partea de jos a gravurii ni se arat\u0103 \u00een mod criptat fraza:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>SPVS-SCTVS EST DEUS.<\/em><\/strong><strong>&nbsp;<\/strong>Traducere: \u2018Spiritul Sf\u00e2nt este Dumnezeu\u2019.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd se spune <strong><em>PATER NON EST FILIVS<\/em><\/strong> \u2500<strong>traducere: \u2018Tat\u0103l nu este Fiul\u2019<\/strong>\u2500, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 \u00een mod cert Kether sau Monada Divin\u0103 este Primul Logos; \u00een schimb, Cristosul \u2500<strong><em>FILIVS<\/em><\/strong>\u2500 este al Doilea Logos \u2500Chokmah. Totu\u0219i, c\u00e2nd Apostolii l-au \u00eentrebat pe Isus: \u201eC\u00e2nd \u00eel vom vedea pe Tat\u0103l despre care tu ne vorbe\u0219ti?\u201d, atunci el le-a r\u0103spuns: <strong>\u201eCine l-a v\u0103zut pe Fiul l-a v\u0103zut pe Tat\u0103l\u201d<\/strong>\u2026, pentru c\u0103 \u00een fond ei fac parte din Triunghiul Logoic al Kabalei ebraice.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Spiritul Sf\u00e2nt este mijlocitorul nostru cu toate p\u0103r\u021bile autonome ale FIIN\u021aEI noastre, deoarece El este focul regenerator, purificator \u0219i r\u0103scump\u0103r\u0103tor al nostru, al tuturor. Acest foc a r\u0103mas reprezentat pentru posteritate \u00een cuv\u00e2ntul <strong>INRI<\/strong>, cuv\u00e2nt care a fost considerat de clerul catolic ca \u00eensemn\u00e2nd doar <strong>Iesvs Nazarenvs Rex Ivdaeorvm<\/strong>, \u2018Isus din Nazaret, Regele iudeilor\u2019, cu scopul de a dori s\u0103 demonstreze c\u0103 V.M. Aberamentho, \u00een ciuda faptului c\u0103 a fost crucificat, a \u00eenviat \u0219i s-a transformat pentru totdeauna \u00een regele iudeilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Totu\u0219i, pentru ocultismul ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat, aceast\u0103 sintagm\u0103 are mai multe semnifica\u021bii \u0219i printre acestea <strong><em>Igni Natvra Renovatur Integra<\/em><\/strong>, \u2018Focul re\u00eennoie\u0219te toat\u0103 natura\u2019, referindu-se la focul <strong>alchimic<\/strong> care este capabil s\u0103 ne transforme radical, s\u0103 creeze un suflet adev\u0103rat \u0219i s\u0103 ne integreze cu <strong>Spiritul<\/strong> nostru <strong>divin<\/strong> \u2500a se citi: FIIN\u021aA.<\/p>\n\n\n\n<p>A\u0219adar, \u00een acest fel, putem observa c\u0103, \u00een timpul Evului Mediu \u0219i c\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, mul\u021bi pictori \u0219i creatori de gravuri au p\u0103strat, \u00een secret, multe concepte gnostice pe care au \u00eencercat s\u0103 le fac\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la mul\u021bimi \u00een ciuda impunerilor brutale ale clerului dogmatic \u015fi a amenin\u0163\u0103rilor cu <strong>excomunicarea<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen final, v\u0103 trimit c\u00e2teva fraze pentru reflec\u021bie:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eDumnezeu este adev\u0103rul \u0219i nou\u0103 ne revine datoria s\u0103-l descoperim.\u201d<\/em><\/strong><br>Juan de Muller<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eSuprima\u021bi-l pe Dumnezeu \u0219i se va face noapte \u00een sufletul omului.\u201d<\/em><\/strong><br>Lamartine<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eDumnezeu este Maestrul \u0219i \u00eendrum\u0103torul celor \u00een\u021belep\u021bi.\u201d<\/em><\/strong><br>Fray Luis de Granada<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201ePrieteni, Dumnezeu \u00eemi este necesar pentru c\u0103 el este singura fiin\u021b\u0103 care poate iubi ve\u0219nic.\u201d<\/em><\/strong><br>Dostoievski<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eTot ceea ce \u00eemi arat\u0103 Dumnezeu \u00een mine m\u0103 \u00eent\u0103re\u0219te. Tot ceea ce \u00eemi arat\u0103 \u00een afara mea m\u0103 sl\u0103be\u0219te. \u201d<\/em><\/strong><br>Emerson<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>DE PROFUNDIS.<\/em><\/strong><br>\u2500\u2018Din ad\u00e2ncuri.\u2019\u2500<\/p>\n\n\n\n<p><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Para nosotros los gn\u00f3sticos este grabado posee una importancia trascendental, pues nos permite concebir aquello que para las iglesias cat\u00f3lica y ortodoxa fue calificado como dogma de fe. <\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":24868,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[167,208,469],"tags":[488],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[52,54,55,56],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-24879","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-kabala-gnoza","category-mistica","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","tag-mensajes-del-v-m-kwen-khan-khu-ro","contenido-articole","fuente-maestro","pilar-ciencia","pilar-filosofia","pilar-arte","pilar-religion","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24879"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24879\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24881,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24879\/revisions\/24881"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24879"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=24879"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=24879"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=24879"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=24879"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=24879"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=24879"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=24879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}