{"id":18644,"date":"2022-05-21T12:19:00","date_gmt":"2022-05-21T15:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/?p=18644"},"modified":"2022-05-20T12:32:07","modified_gmt":"2022-05-20T15:32:07","slug":"secrete-ale-artei-alchimice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/secrete-ale-artei-alchimice\/","title":{"rendered":"Secrete ale artei alchimice"},"content":{"rendered":"\n<p>Mult iubi\u021bi prieteni\/e,<\/p>\n\n\n\n<p>Reiau stiloul pentru a v\u0103 scrie din nou, \u00een aceast\u0103 ocazie pentru a v\u0103 comenta c\u00e2teva detalii ale acestei opere de art\u0103 care poart\u0103 ca titlu <strong><em>Alegoria Fecioarei <\/em><\/strong>sau <strong><em>Alegoria castit\u0103\u021bii<\/em><\/strong>. <\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 oper\u0103 a fost realizat\u0103 \u00eentre 1479 \u0219i 1480 de c\u0103tre un pictor numit Hans Memling, care apar\u021bine \u0219colii de pictur\u0103 flamand\u0103 de\u0219i adev\u0103rata sa na\u021bionalitate era german\u0103.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img decoding=\"async\" width=\"960\" height=\"1198\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/secretos-alquimicos-960x1198.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-18627\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/secretos-alquimicos-960x1198.jpg 960w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/secretos-alquimicos-480x599.jpg 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/secretos-alquimicos-768x958.jpg 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/secretos-alquimicos.jpg 781w\" sizes=\"(max-width: 960px) 100vw, 960px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p>\u00cen realitate, dragi cititori, aceast\u0103 p\u00e2nz\u0103 sau pictur\u0103 este absolut alchimic\u0103. S\u0103 ne amintim c\u0103 \u00een acea epoc\u0103 era Evul Mediu \u0219i mul\u021bi mae\u0219tri ai artei \u00ee\u0219i dedicau operele pentru a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 detaliile \u0219i realiz\u0103rile spirituale rela\u021bionate cu <strong>arta transmuta\u021biei<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Este interesant s\u0103 o vedem pe <strong>Divina Doamn\u0103<\/strong> ie\u0219ind dintr-o roc\u0103 enorm\u0103 ale c\u0103rei termina\u021bii par ni\u0219te limbi de foc. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 <strong>Stella Maris ESTE DIVINA NOASTR\u0102 MAM\u0102 KUNDALINI<\/strong>, care, prin munca cu sexualitatea superioar\u0103, trebuie s\u0103 trezeasc\u0103 un Foc Sacru care va trebui s\u0103 distrug\u0103 toate agregatele noastre psihologice \u0219i s\u0103 creeze, totodat\u0103, o bogat\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103 \u00een anatomia noastr\u0103 ocult\u0103. Acesta este miracolul de a lucra cu misterele pietrei dure.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 \u00een aceast\u0103 oper\u0103 doi lei care poart\u0103 scuturi aurii. Acei lei alegorizeaz\u0103 <strong>leul verde<\/strong> \u0219i <strong>leul ro\u0219u<\/strong>, aluzii vii ale Mercurului \u00een faza sa de preg\u0103tire \u0219i mai t\u00e2rziu legat totalmente cu sulful \u00een\u021belep\u021bilor, adic\u0103, cu Focul Sacru.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 se observe \u00een partea superioar\u0103 st\u00e2ng\u0103 castelul care apare \u00een lucrare. Acel castel este <strong>s\u0103la\u0219ul FIIN\u021aEI<\/strong>, care este promis tuturor acelora care au fost m\u00e2ntui\u021bi prin muncile lor de moarte mistic\u0103 \u0219i na\u0219tere interioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Scuturile aurii ale ambilor lei simbolizeaz\u0103 Aurul alchimic, pe care trebuie s\u0103-l acumuleze alchimistul \u00een munca sa constant\u0103 cu suprasexualitatea.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, cuvintele Avatarului nostru \u2013V.M. Samael\u2013 prind via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd contempl\u0103m simbologia cuprins\u0103 \u00een aceast\u0103 oper\u0103 de art\u0103, s\u0103 vedem:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201ePetru, Patar, marele Hierofant, a spus: \u00abIat\u0103 c\u0103 pun \u00een Sion piatra principal\u0103 din capul unghiului, aleas\u0103, pre\u021bioas\u0103; \u0219i cel care va crede \u00een ea nu va fi \u00eenvins. Pentru voi, cei care crede\u021bi, ea este pre\u021bioas\u0103, dar pentru cei care nu cred Piatra pe care zidarii au lep\u0103dat-o a ajuns s\u0103 fie pus\u0103 \u00een capul unghiului, piatr\u0103 de poticnire \u0219i st\u00e2nc\u0103 de scandal\u00bb.<\/p>\n\n\n\n<p>Aici sunt cuprinse misterele sexualit\u0103\u021bii secrete. Acesta este, \u00een mod precis, sexul, dragii mei fra\u021bi; piatr\u0103 de poticnire \u0219i st\u00e2nc\u0103 de scandal, voi o \u0219ti\u021bi\u2026 Trebuie s\u0103 LUCR\u0102M PIATRA, ROCA DUR\u0102, P\u00c2N\u0102 O D\u0102LTUIM.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Foarte important este de asemenea p\u00e2r\u00e2ul care curge prin piatr\u0103. Acesta este p\u00e2r\u00e2ul \u00een\u021belep\u021bilor, apa lustral\u0103 \u00een care este con\u021binut Focul Secret.<\/p>\n\n\n\n<p>Fulcanelli, marele Adept, ne vorbe\u0219te despre aceast\u0103 Fecioar\u0103 \u0219i despre acest p\u00e2r\u00e2u cu urm\u0103toarele cuvinte:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e\u00cen<em> Entretien d\u00b4Eudoxe et de Pyrophile<\/em>, care serve\u0219te de comentariu la acest tratat, Limojon de Saint-Didier&nbsp;scrie referitor la acest pasaj: \u00abFemeia potrivit\u0103 pietrei \u0219i care trebuie s\u0103 i se uneasc\u0103 esteacel izvor de ap\u0103 vie, a c\u0103rui surs\u0103, toat\u0103 celest\u0103, care \u00ee\u0219i are \u00een special centrul \u00een Soare \u0219i \u00een Lun\u0103, produce acel limpede \u0219i pre\u021bios p\u00e2r\u00e2u al \u00cen\u021belep\u021bilor care curge c\u0103tre marea filosofilor, care \u00eenconjoar\u0103 toat\u0103 lumea. Nu este lipsit de temei faptul c\u0103 acest divin izvor este numit de acest autor femeia pietrei. Unii au reprezentat-o sub forma unei nimfe cere\u0219ti, iar al\u021bii i-au dat numele de casta Diana, a c\u0103rei puritate \u0219i feciorie nu este absolut deloc p\u0103tat\u0103 de leg\u0103tura spiritual\u0103 care o une\u0219te cu piatra. \u00centr-un cuv\u00e2nt, aceast\u0103 conjunc\u021bie magnetic\u0103 constituie c\u0103s\u0103toria magic\u0103 a cerului cu p\u0103m\u00e2ntul despre care au vorbit unii filosofi, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t izvorul al doilea al tincturii fizice, care opereaz\u0103 mari minun\u0103\u021bii, se na\u0219te din aceast\u0103 uniune at\u00e2t de misterioas\u0103\u00bb.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-right\">\u2500Extras din opera&nbsp;<em>L\u0103ca\u0219urile filosofale<\/em>, a V.M. Fulcanelli\u2500<\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 adnotez acum, dragi prieteni, c\u00e2teva fraze la care merit\u0103 s\u0103 reflect\u0103m:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eCre\u0219tinismul a confundat prea mult castitatea cu puritatea. Adev\u0103rata puritate este aceea a iubirii. Un eunuc sau un seminarist poate s\u0103 nu fie cast deloc; z\u00e2mbetul unei logodnice poate fi infinit mai virginal dec\u00e2t cel al unei c\u0103lug\u0103ri\u021be.\u201d<\/em><\/strong><br>Jean-Marie Guyau<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201ePuritatea este precum opalul, e considerat\u0103 ne\u00eensemnat\u0103 deoarece nu i se v\u0103d reflexiile.\u201d<\/em><\/strong><br>Carmen Silva<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201ePuritatea nu este dec\u00e2t cea dint\u00e2i, iar c\u00e2nd se pierde s-a pierdut pentru totdeauna.\u201d<\/em><\/strong><br>Concepci\u00f3n Arenal<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eDac\u0103 nu este o virtute castitatea, este, totu\u0219i, cu siguran\u021b\u0103 o for\u021b\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Jules Renard<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>NUDA VERITAS.<\/em><\/strong><br>\u2500 \u201eAdev\u0103rul gol-golu\u021b.\u201d\u2500<br><strong>KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mult iubi\u021bi prieteni\/e, Reiau stiloul pentru a v\u0103 scrie din nou, \u00een aceast\u0103 ocazie pentru a v\u0103 comenta c\u00e2teva detalii ale acestei opere de art\u0103 care poart\u0103 ca titlu Alegoria Fecioarei sau Alegoria castit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 oper\u0103 a fost realizat\u0103 \u00eentre 1479 \u0219i 1480 de c\u0103tre un pictor numit Hans Memling, care apar\u021bine \u0219colii de pictur\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":18638,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[124,469],"tags":[],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-18644","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-antropologie","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18644"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18644\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18638"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18644"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=18644"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=18644"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=18644"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=18644"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=18644"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=18644"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=18644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}