{"id":18285,"date":"2022-04-23T16:06:00","date_gmt":"2022-04-23T19:06:00","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/?p=18285"},"modified":"2022-10-16T11:12:18","modified_gmt":"2022-10-16T14:12:18","slug":"picturi-starea-interioara-anghinari-cascina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/picturi-starea-interioara-anghinari-cascina\/","title":{"rendered":"Picturi \u00een ulei care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 starea noastr\u0103 interioar\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Mult iubi\u021bi prieteni\/prietene,<\/p>\n\n\n\n


V\u0103 trimit cu enorm\u0103 pl\u0103cere dou\u0103 picturi, una dintre ele atribuit\u0103 din nou lui Leonardo da Vinci \u0219i cealalt\u0103 lui Michelangelo Buonarroti.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 adaug, \u00een primul r\u00e2nd, comentariile pe care profanii le-au f\u0103cut referitor la aceste dou\u0103 opere de art\u0103, s\u0103 vedem:<\/p>\n\n\n\n

\u201eB\u0103t\u0103lia de la Anghiari este o fresc\u0103 a lui Leonardo da Vinci, actualmente pierdut\u0103. A fost pictat\u0103 pe un perete al Salonului \u00abdei Cinquecento\u00bb din Palazzo Vecchio din Floren\u021ba. Leonardo a p\u0103r\u0103sit Floren\u021ba l\u0103s\u00e2nd pictura neterminat\u0103 \u0219i aceasta a disp\u0103rut dup\u0103 ce i s-a \u00eencredin\u021bat lui Giorgio Vasari remodelarea decorativ\u0103 a marelui salon. Pictura cu cele \u0219apte personaje ale sale \u0219i patru cai a putut fi reconstituit\u0103 datorit\u0103 mai multor desene preg\u0103titoare elaborate de Leonardo da Vinci \u0219i prin numeroase copii. Cea mai celebr\u0103 dintre acele replici ale frescei pierdute a fost realizat\u0103 de Peter Paul Rubens \u0219i este p\u0103strat\u0103 la Muzeul Luvru.\u201d<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\"B\u0103t\u0103lia<\/figure>\n\n\n\n

„Istoria ne spune de asemenea c\u0103 Marele Consiliu din Floren\u021ba \u00eei reunise pe cei doi arti\u0219ti florentini cei mai importan\u021bi ai Rena\u0219terii: Leonardo \u0219i Michelangelo, pentru a decora pere\u021bii marii s\u0103li cu dou\u0103 lucr\u0103ri monumentale de \u0219apte pe \u0219aptesprezece metri. Michelangelo trebuia s\u0103 reprezinte b\u0103t\u0103lia de la Cascina, \u00een timp ce Leonardo avea s\u0103 picteze b\u0103t\u0103lia de la Anghiari pe peretele opus. \u00cens\u0103 pictura mural\u0103 a r\u0103mas neterminat\u0103, se presupune din cauza e\u0219ecului tehnicii experimentale pe care a folosit-o pentru a realiza lucrarea. Contractul lui Leonardo a fost semnat de nimeni altul dec\u00e2t Machiavelli \u2500Niccol\u00f3 di Bernardo dei Machiavelli.”<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Se \u0219tie c\u0103 nici Michelangelo nu a reu\u0219it s\u0103 finalizeze lucrarea, termin\u00e2nd doar par\u021bial marea pictur\u0103. Pentru interesul dumneavoastr\u0103 anex\u0103m pictura mural\u0103 a lui Michelangelo, b\u0103t\u0103lia de la Cascina<\/strong> \u2013copie realizat\u0103 de Bastiano da Sangallo.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\"Pictura<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen mod sincer, dragi cititori, aceast\u0103 oper\u0103 a lui Michelangelo nu pare s\u0103 reprezinte o b\u0103t\u0103lie istoric\u0103. Nici cea a lui Leonardo, care \u00eei reprezint\u0103 pe r\u0103zboinici cu coif \u0219i armur\u0103 \u00een mod pur simbolic. Este vorba mai degrab\u0103 de ilustrarea chestiunilor drumului interior.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, pictura lui Leonardo ne arat\u0103 luptele interne dintre cele \u0219apte p\u0103cate capitale \u0219i cele patru corpuri \u0219i anume: cel fizic, astral, mental \u0219i cauzal; cele \u0219apte p\u0103cate capitale reprezentate de cele \u0219apte personaje care se lupt\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte. A\u0219a lucreaz\u0103 Eul \u00een interiorul fiec\u0103ruia dintre noi. Eul cunoa\u0219te doar violen\u021ba \u0219i o practic\u0103 \u00een mod constant, aceasta este dinamica lui.<\/p>\n\n\n\n

Referindu-ne acum la pictura lui Michelangelo, g\u0103sim simboluri minunate, precum ie\u0219irea din ape, ar\u0103t\u00e2nd \u00een plus coloana vertebral\u0103, \u00eembr\u0103carea cu ve\u0219mintele sufletului, purtarea unui coif cu o acvil\u0103 deasupra, acoperirea capului cu o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n

Ne atrage aten\u021bia personajul central cu barb\u0103, unicul care are o lance. Acel personaj simbolizeaz\u0103 FIIN\u021aA interioar\u0103 profund\u0103 care lupt\u0103 pentru a-\u0219i recupera p\u0103r\u021bile autonome \u0219i autocon\u0219tiente care o integreaz\u0103. Aceasta ne aminte\u0219te de drama lui Moise<\/strong>. Cu to\u021bii avem nevoie s\u0103 fim salva\u021bi din ape.<\/p>\n\n\n\n

Deasupra acestui om cu barb\u0103 observ\u0103m un r\u0103zboinic care sun\u0103 dintr-o trompet\u0103. Aceasta o face o parte a FIIN\u021aEI care \u00eencearc\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia tuturor celorlalte for\u021be ontologice.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 se observe c\u0103 \u00een loc de arme multe dintre personaje folosesc bastoane. Deci iat\u0103 \u00eentrebarea: cine merge la o b\u0103t\u0103lie cu bastoane? Desigur c\u0103 este vorba de un simbol alchimic.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 aceste dou\u0103 mari lucr\u0103ri au fost sabotate de machiavelismul umanoidului ra\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 trimit acum c\u00e2teva fraze pentru a activa reflec\u021bia voastr\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201eOamenii mari sunt simpli iar cei mediocri sunt pompo\u0219i, din acela\u0219i motiv pentru care la\u0219ii sunt fanfaroni iar curajo\u0219ii nu.\u201d<\/em><\/strong>
Balmes<\/p>\n\n\n\n

\u201eOmul se ridic\u0103 deasupra p\u0103m\u00e2ntului cu dou\u0103 aripi: cu simplitatea \u0219i cu puritatea. Simplitatea trebuie s\u0103 fie \u00een inten\u021bie \u0219i puritatea \u00een sentiment.\u201d<\/em><\/strong>
Kempis<\/p>\n\n\n\n

\u201eCopilul \u0219i v\u00e2rstnicul nu au alt\u0103 speran\u021b\u0103 dec\u00e2t sensibilitatea celorlal\u021bi.\u201d<\/em><\/strong>
Le Tourneur<\/p>\n\n\n\n

\u201eAdev\u0103rata domnie este s\u0103 nu posezi nimic.\u201d<\/em><\/strong>
Sf\u00e2nta Tereza<\/p>\n\n\n\n

\u201eTuturor apar\u021bine ceea ce g\u00e2nde\u0219ti. Al t\u0103u propriu este doar ceea ce sim\u021bi. Dac\u0103 vrei s\u0103 fie al t\u0103u ceea ce g\u00e2nde\u0219ti trebuie s\u0103 o sim\u021bi.\u201d<\/em><\/strong>
Schiller<\/p>\n\n\n\n

QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.<\/em><\/strong>
\u2500\u201eCeea ce am scris, scris r\u0103m\u00e2ne.\u201d\u2500
KWEN KHAN KHU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen mod sincer, dragi cititori, aceast\u0103 oper\u0103 a lui Michelangelo nu pare s\u0103 reprezinte o b\u0103t\u0103lie istoric\u0103. Nici cea a lui Leonardo, care \u00eei reprezint\u0103 pe r\u0103zboinici cu coif \u0219i armur\u0103 \u00een mod pur simbolic. Este vorba mai degrab\u0103 de ilustrarea chestiunilor drumului interior.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":18257,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[124,469],"tags":[],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-18285","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-antropologie","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18285","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18285"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18285\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18257"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18285"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18285"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18285"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=18285"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=18285"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=18285"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=18285"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=18285"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=18285"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=18285"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}