{"id":16745,"date":"2021-12-18T18:09:00","date_gmt":"2021-12-18T21:09:00","guid":{"rendered":"https:\/\/vopus.org\/?p=16745"},"modified":"2023-02-18T18:01:12","modified_gmt":"2023-02-18T21:01:12","slug":"dama-cu-hermina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vopus.org\/ro\/dama-cu-hermina\/","title":{"rendered":"Dama cu hermin\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>Foarte aprecia\u021bi prieteni \u0219i prietene,<\/p>\n\n\n\n<p>Vreau, \u00een aceast\u0103 oportunitate, s\u0103 v\u0103 trimit c\u00e2teva cuvinte referitoare la altul dintre misterele care \u00eenconjoar\u0103 operele pictate de marele Maestru \u0219i Ini\u021biat de Mistere Majore Leonardo da Vinci. M\u0103 refer \u00een mod clar la cea care a fost numit\u0103:<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\">DAMA CU HERMIN\u0102<\/h2>\n\n\n\n<p>Pu\u021bine persoane \u0219tiu c\u0103 Leonardo era un legitim clarv\u0103z\u0103tor, ceea ce am putea numi azi, vorbind din punct de vedere gnostic, <strong>un turiya<\/strong>, adic\u0103, un clarv\u0103z\u0103tor obiectiv. Acesta a fost motivul pentru care Leonardo a fost capabil c\u0103 picteze pe o p\u00e2nz\u0103 nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t pe Mama sa Divin\u0103 \u0219i, ca fundal al picturii sale \u00een ulei, \u00een mod foarte reu\u0219it, a descris Calea Umed\u0103 \u0219i Calea Seac\u0103 ale <em>Ars Magna<\/em>. Pentru acest motiv, aceast\u0103 pictur\u0103 a trecut secole \u0219i secole f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 de a\u0219a-zi\u0219ii \u201eexper\u021bi \u00een art\u0103\u201d, deoarece nu reu\u0219eau s\u0103 \u0219tie de ce Gioconda avea acel z\u00e2mbet enigmatic.<\/p>\n\n\n\n<p> Au ajuns s\u0103 se stabileasc\u0103 un \u0219ir nesf\u00e2r\u0219it de teorii absurde despre cine era acea doamn\u0103. Unii au spus c\u0103 era o amant\u0103 a lui Leonardo, al\u021bii c\u0103 era o persoan\u0103 apropiat\u0103 a familiei Medici, al\u021bii c\u0103 era o prieten\u0103 a pictorului etc., etc., etc. Doar gra\u021bie ilumin\u0103rii Gurului \u0219i Avatarului nostru, V.M. Samael Aun Weor, ast\u0103zi \u0219tim c\u0103 faimoasa Gioconda era propria lui Mam\u0103 Divin\u0103 interioar\u0103, sau Stella Maris particular\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi\u2026<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow\">\n<div class=\"wp-block-columns is-layout-flex wp-container-core-columns-is-layout-9d6595d7 wp-block-columns-is-layout-flex\">\n<div class=\"wp-block-column is-layout-flow wp-block-column-is-layout-flow\" style=\"flex-basis:100%\">\n<div class=\"wp-block-columns is-layout-flex wp-container-core-columns-is-layout-9d6595d7 wp-block-columns-is-layout-flex\">\n<div class=\"wp-block-column is-layout-flow wp-block-column-is-layout-flow\">\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"1076\" src=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino.jpg\" alt=\"Dama cu hermin\u0103, Leonardo da Vinci\" class=\"wp-image-16592\" title=\"Dama cu hermin\u0103, Leonardo da Vinci\" srcset=\"https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino.jpg 800w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino-480x646.jpg 480w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino-768x1033.jpg 768w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino-364x490.jpg 364w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino-229x308.jpg 229w, https:\/\/vopus.org\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/armino-156x210.jpg 156w\" sizes=\"(max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-column is-layout-flow wp-block-column-is-layout-flow\">\n<p>Realmente, Leonardo da Vinci, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 era pictor, inventator, clarv\u0103z\u0103tor \u0219i Ini\u021biat \u00een misterele Fraternit\u0103\u021bii Albe, era un enorm cunosc\u0103tor al \u0219tiin\u021belor Kabalei \u0219i Alchimiei \u0219i pentru un asemenea motiv a fost capabil s\u0103 utilizeze aceste cuno\u0219tin\u021be atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i realiza operele, care au r\u0103mas ca \u0219i comori ale artei pentru eternitate. \u00cens\u0103, stima\u021bi cititori, \u00een aceast\u0103 ocazie vreau s\u0103 v\u0103 vorbesc despre alta dintre picturile sale transcendentale, \u0219i m\u0103 refer \u00een mod subliniat la cealalt\u0103 oper\u0103 de art\u0103 intitulat\u0103 <strong><em>Dama cu hermin\u0103<\/em><\/strong>\u2026<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n<p>Trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 <strong>hermina <\/strong>este un anim\u0103lu\u021b \u00een mod normal alb care detest\u0103 s\u0103 se murd\u0103reasc\u0103, este ceva care este \u00een natura ei, \u0219i acest motiv i-a f\u0103cut pe alchimi\u0219tii medievali s\u0103 o asocieze cu <strong>mercurul \u00een\u021belep\u021bilor <\/strong>sau <strong>apele mercuriale<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Adeptul Fulcanelli se refer\u0103 la <strong>hermin\u0103 cu aceste cuvinte, s\u0103 vedem:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cent\u00e2lnim din nou aici un motiv g\u0103sit deja \u00een alte p\u0103r\u021bi, mai ales \u00een Bretania. Este vorba despre o hermin\u0103, reprezentat\u0103 \u00een interiorul unui mic \u021barc \u00eemprejmuit cu o leas\u0103 circular\u0103, simbol particular al reginei Anna, so\u021bia lui Carol al VIII-lea \u0219i Ludovic al XII-lea. Este reprezentat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu porcul spinos emblematic al lui Ludovic al XII-lea, pe hota marelui \u0219emineu al castelului Lallemant, \u00een Bourges. Epigraful s\u0103u con\u021bine acela\u0219i sens \u0219i folose\u0219te aproape acelea\u0219i cuvinte ca \u0219i faimoasa deviz\u0103 a Ordinului Herminei: <\/em>Malo mori quam foedari, <em>\u2018Mai bine moartea dec\u00e2t dezonoarea\u2019. Acest ordin cavaleresc, fondat mai \u00eent\u00e2i \u00een 1381 de c\u0103tre Ioan al V-lea, duce de Bretania, urma s\u0103 dispar\u0103 \u00een secolul XV. Restaurat ulterior de c\u0103tre regele din Napoli, Ferdinand I, \u00een anul 1483, Ordinul Herminei \u00ee\u0219i pierduse orice caracter ermetic \u0219i nu mai constituia dec\u00e2t o asocia\u021bie pu\u021bin coerent\u0103 de cavalerie patrician\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Inscrip\u021bia gravat\u0103 pe filactera tavanului nostru spune:<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong>.MORI.POTIVS.QVAM.FEDARI.<\/strong><em><\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2018Mai bine moartea dec\u00e2t dezonoarea\u2019. Frumoas\u0103 \u0219i nobil\u0103 maxim\u0103 a Annei de Bretania, maxim\u0103 de puritate aplicat\u0103 micului carnivor a c\u0103rui blan\u0103 alb\u0103 constituie, dup\u0103 cum se spune, obiectul atentelor \u00eengrijiri ale elegantului \u0219i flexibilului s\u0103u proprietar. Dar \u00een esoterismul Artei sacre, hermina, imagine a mercurului filosofic, semnaleaz\u0103 limpezimea absolut\u0103 a unui produs sublimat la care ad\u0103ugarea sulfului sau focului metalic contribuie s\u0103-l fac\u0103 \u0219i mai str\u0103lucitor\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u2500Extras din opera&nbsp;<em>L\u0103ca\u0219urile filosofale<\/em>, a V.M. Fulcanelli.\u2500<\/p>\n\n\n\n<p>A\u0219adar, r\u0103m\u00e2ne clar c\u0103 <strong>hermina<\/strong> simbolizeaz\u0103 Mercurul sulfuros, cu alte cuvinte, <strong>apele genezice deja fecundate de focul lui Stella Maris<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Cine este aceast\u0103 femeie pe care Leonardo a vrut s\u0103 o reprezinte cu aceast\u0103 hermin\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>Unii pseudosavan\u021bi care au analizat aceast\u0103 oper\u0103 de art\u0103 au lansat teorii cu adev\u0103rat absurde cu privire la aceasta. Au ajuns s\u0103 afirme c\u0103 respectiva doamn\u0103 a fost o amant\u0103 a unui subiect cutare, alte teorii spun c\u0103 era vorba de o femeie care a suferit de boala <strong>sifilis \u0219i a transmis-o aman\u021bilor ei<\/strong>, al\u021bii lanseaz\u0103 opinii cu adev\u0103rat absurde; \u00eens\u0103, totul se reduce la ipoteze, c\u0103ci \u00een realitate nimeni nu este sigur c\u0103 a fost cunoscut\u0103 aceast\u0103 fecioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Ajun\u0219i aici, este bine s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m a\u0219adar: realmente pe cine a vrut Leonardo da Vinci s\u0103 reprezinte ca o frumoas\u0103 doamn\u0103 \u021bin\u00e2nd \u00een bra\u021bele ei un astfel de animal care detest\u0103 s\u0103 se murd\u0103reasc\u0103, \u0219i mai mult \u0219tiind c\u0103 a existat <strong>ordinul ermetic al herminei<\/strong>?<\/p>\n\n\n\n<p><strong>R\u0103spuns:<\/strong> Ne afl\u0103m, prieteni \u0219i prietene, \u00een fa\u021ba reprezent\u0103rii pictorice a lui <strong>Buddhi sau Sufletul Divin<\/strong> al lui Leonardo da Vinci \u00eensu\u0219i. De aceea apare \u00eenso\u021bit\u0103 de <strong>hermin\u0103<\/strong> pentru a ar\u0103ta castitatea de care se bucura acea femeie.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta este sarcina adev\u0103ratului <strong>ermetism<\/strong> care \u00eei ofer\u0103 omenirii misterele \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei cerurilor sub v\u0103lul literaturii, muzicii, sculpturii sau artei.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 ne amintim c\u0103 atunci c\u00e2nd un Maestru al Fraternit\u0103\u021bii Albe cade sau \u00ee\u0219i pierde statutul de Maestru, \u00ee\u0219i pierde to\u021bi cei cinci \u0218erpi de Foc, \u00eens\u0103 al \u0219aselea \u0219i al \u0219aptelea \u0219arpe \u2013corespunz\u0103tori lui Buddhi \u0219i Intimului\u2013 nu cad. Aceasta se datoreaz\u0103, tocmai, faptului c\u0103 Buddhi <strong>NICIODAT\u0102 NU IA PARTE LA P\u0102CAT, NICIODAT\u0102 NU SE P\u0102TEAZ\u0102 \u0219i de aici vine acea fraz\u0103 ermetic\u0103: <em>MORI POTIVS QVAM FEDARI<\/em><\/strong>, \u2018mai bine moartea dec\u00e2t pata (dezonoarea)\u2019\u2026 Acesta este motivul pentru care vedem c\u0103 respectiva femeie poart\u0103, de asemenea, un fel de v\u0103l care acoper\u0103 o parte a frun\u021bii sale.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 medit\u0103m la toate aceste mistere, r\u0103bd\u0103torule cititor, pentru c\u0103 de\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 <strong>gloria lui Dumnezeu const\u0103 \u00een a-\u0219i ascunde tainele, cea a omului const\u0103 \u00een a le descoperi<\/strong>\u2026\u2026<\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 las acum c\u00e2teva fraze pentru a reflecta la ele:<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eArta este adev\u0103rul pentru c\u0103 ea creeaz\u0103 ceea ce trebuie s\u0103 fie.\u201d<\/em><\/strong><br>Simon Bolivar<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eTransmiterea g\u00e2ndirii prin art\u0103, ca \u0219i transmiterea adev\u0103rului, este o opera pasiunii \u0219i iubirii.\u201d<\/em><\/strong><br>Rub\u00e9n Dar\u00edo<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eOrice art\u0103 este imitarea naturii.\u201d<\/em><\/strong><br>Seneca<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eA dezv\u0103lui arta \u0219i a ascunde artistul, acesta este scopul artei.\u201d<\/em><\/strong><br>Oscar Wilde<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>\u201eStarea de tulburare a artei este fireasc\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103, iar sufletul care o simte sufer\u0103 mai mult s\u0103 o controleze dec\u00e2t s\u0103 o lase s\u0103 ias\u0103.\u201d<\/em><\/strong><br>Jos\u00e9 Mart\u00ed<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong><em>SAPIENTI SAT.<\/em><\/strong><br>\u2500\u201ePentru \u00een\u021belept este destul.\u201d\u2500 <br><strong>Kwen Khan Khu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen aceast\u0103 ocazie vreau s\u0103 v\u0103 vorbesc despre alta dintre picturile sale transcendentale, \u0219i m\u0103 refer \u00een mod subliniat la cealalt\u0103 oper\u0103 de art\u0103 a lui Leonardo da Vinci intitulat\u0103 Dama cu hermin\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":16576,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_links_to":"","_links_to_target":""},"categories":[124,469],"tags":[],"contenido":[275],"fuente":[49],"pilar":[],"fase":[],"conferencia":[],"read_online":[],"author_tax":[326],"class_list":["post-16745","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-antropologie","category-mesaje-vm-kwen-khan-khu","contenido-articole","fuente-maestro","author_tax-v-m-kwen-khan-khu-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16745","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16745"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16745\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16745"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16745"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16745"},{"taxonomy":"contenido","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/contenido?post=16745"},{"taxonomy":"fuente","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fuente?post=16745"},{"taxonomy":"pilar","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pilar?post=16745"},{"taxonomy":"fase","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/fase?post=16745"},{"taxonomy":"conferencia","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/conferencia?post=16745"},{"taxonomy":"read_online","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/read_online?post=16745"},{"taxonomy":"author_tax","embeddable":true,"href":"https:\/\/vopus.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/author_tax?post=16745"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}